Fostul șef Antidrog, Liviu Șipoș, aruncat în pușcărie de un dosar fabricat cu martori reciclați și interlopi reabilitați

Fostul șef al Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Cluj, Liviu Șipoș, a fost achitat în primă instanță într-un dosar instrumentat de DIICOT, în care a fost acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, acces ilegal la sisteme informatice și alte fapte grave. Achitarea vine după ce Șipoș a fost ținut 10 luni în arest preventiv, timp în care a suportat nu doar restricția libertății, ci și un lung șir de umilințe, violențe și neglijență medicală din partea autorităților.

Un dosar cusut cu ață albă

În 2020, DIICOT declanșează o anchetă de proporții împotriva lui Șipoș, acuzându-l că ar fi coordonat un grup infracțional alături de interlopi cunoscuți, cu scopul de a obține bani prin șantaj și alte infracțiuni informatice. Totul ar fi pornit de la presupuse activități de urmărire a traficantului de droguri Vladimir Sfîrlea Torino, fost condamnat pentru traficul a peste 5 tone de heroină, dosar în care, culmea ironiei, lucrase chiar Liviu Șipoș în perioada 2000 – 2003.

În timpul acțiunii, polițiștii DIICOT au ridicat trei caiete deținute de Șipoș. Două dintre ele conțineau date din perioada 1995 – 1999 privind modul de întocmire a documentelor de către viitori ofițeri de filaj.

După 9 ore de percheziții, fostul comisar de la Serviciul Antidrog Cluj a fost reținut și dus la DIICOT București pentru audieri, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, violarea sediului profesional, acces ilegal la un sistem informatic, transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic și fals informatic, după ce l-ar fi urmărit ilegal pe traficantul de droguri, Vladimir Sfîrlea Torino, condamnat pentru traficarea a peste cinci tone de heroină în urma unui dosar penal la care chiar Liviu Șipoș a lucrat în perioada 2000-2003.

Probele pe care procurorii și-au clădit acuzațiile s-au dovedit fie contradictorii, fie irelevante. Niciuna dintre cele patru presupuse părți vătămate: Torino, Pisaltu, Carat și Foghiș  nu au depus plângere penală. Mai mult, declarațiile acestora s-au schimbat radical de la un termen la altul, iar existența unui pistol invocat în rechizitoriu pare mai degrabă o invenție strategică pentru a „împinge” dosarul în competența DIICOT.

Ca într-un film prost

Numai într-un film prost din acelea de categoria B, cu actori slabi și scenariu tras de păr s-ar putea întâmpla așa ceva: Torino, traficantul internațional de droguri prins de Liviu Șipoș cu 5 tone de heroină, este chiar cel care a depus plângerea penală împotriva fostului șef al BCCO Cluj. Într-un absurd demn de comedie neagră, omul capturat cu o cantitate uriașă de stupefiante ajunge să fie tratat ca „parte vătămată”, în timp ce polițistul care l-a băgat după gratii a fost arestat și anchetat timp de luni întregi.

200.000 de euro pentru tăcere. Șantajul fabricat care a ridicat dosarul la nivelul DIICOT

În centrul dosarului care l-a vizat pe fostul șef al Serviciului Antidrog Cluj, Liviu Șipoș, stă episodul controversat în care interlopul Adrian Groșan ar fi cerut, în numele unei pretinse autorități, suma de 200.000 de euro de la Vladimir Sfârlea Torino, traficant de droguri condamnat, pentru a „închide ochii” asupra reluării activităților de trafic internațional. Suma nu pare a fi întâmplătoare, ci calculată astfel încât să atragă competența DIICOT și să amplifice gravitatea acuzațiilor, ridicând cazul la rangul unei rețele de șantaj și infracționalitate organizată. Cu toate acestea, nimeni nu a văzut efectiv banii, nicio plângere nu a fost depusă imediat, iar arma cu care Groșan ar fi făcut presiuni… ba apărea, ba dispărea, în funcție de interogatoriu.

Potrivit anchetatorilor, în cuprinsul procesului verbal de sesizare din oficiu, era stipulat faptul că membrii grupării, prin intermediul lui Groșan, obțineau date despre anumiți oameni de afaceri în urma folosirii unor dispozitive GPS și activități de supraveghere, cărora le cereau ulterior sume importante de bani sub anumite pretexte. În paralel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej a deschis un alt dosar, iar în mai 2020 s-au făcut primele arestări. Ca prin minune, Groșan a scăpat basma curată, însă procurorii au reținut faptul că acesta „primea informații” de la Nicolae Neagu, un alt inculpat în dosarul lui Șipoș, cu privire la posibila implicare a unor persoane într-o rețea de trafic de droguri, cărora le-ar fi solicitat să remită sume de bani. Procurorii se laudă că și-au dat seama că, în decembrie 2020, Neagu și un alt inculpat Cosmin Zahiu, acționau sub coordonarea lui Șipoș pentru a aduna informații despre posibile infracțiuni de trafic de droguri comise de persoane care erau cunoscute cu antecedente penale.

Pușcărie, bătăi și tortură

Liviu Șipoș a fost arestat preventiv în 15 august 2020. În zorii zilei, o echipă de intervenție de la SIAS a descins la locuința sa. Deși ușa nu era încuiată, mascații au spart-o fără ezitare. A urmat o reținere violentă: Șipoș a fost lovit cu pumnul, trântit la pământ și încătușat într-un mod brutal, suferind ruptura a patru tendoane la umărul drept.

Timp de două luni, i-a fost refuzat accesul la investigații medicale, procurorul de caz considerând că RMN-ul „nu era urgent.” Șipoș a suportat dureri inimaginabile, fiind operat abia în noiembrie 2020. A doua zi după intervenție, a fost returnat în Penitenciarul Rahova, unde a fost plasat în patul superior al unei camere cu paturi suprapuse – o alegere care pare mai degrabă o pedeapsă suplimentară decât o coincidență.

Abia după două luni, cu sprijinul medicului Iancu, din cadrul spitalului din penitenciar, Șipoș a reușit să fie examinat și mai apoi operat la Spitalul Militar din București. A doua zi după operație, Șipoș a fost transferat înapoi la Penitenciarul Rahova. Metodele de intimidare îndreptate împotriva fostului șef de la Antidrog Cluj au continuat din momentul în care a fost încarcerat în Arestul Central, fiind intercept ambiental și monitorizat telefonic. Cu toate că nu se recuperase complet după operația suferită, angajații Arestului Central i-au alocat un loc în partea superioară a unui pat supraetajat pentru a-l pune în dificultate.  Un aspect extrem de interesant în cauză este faptul că, după operația suferită, în timp ce se afla în Arestul Central, Liviu Șipoș a fost dus la două ședințe de kinetoterapie, iar în timp ce se afla la policlinica MAI, acesta susține că a văzut un bărbat care avea conformația corporală precum cel care i-a rupt umărul. Fostul comisar susține că individul respectiv a intrat în cabinetul în care se afla și el, însă după ce și-ar fi dat seama că Șipoș l-ar putea recunoaște a intrat într-o altă încăpere.

Procurorul „de caz tare”: Rareș Petru Stan

Procurorul Rareș Petru Stan este cel care a instrumentat și dosarul fostului șef al BCCO Cluj, Liviu Șipoș, acuzat de instigare la violarea sediului profesional. Deși Șipoș a fost achitat în primă instanță pentru cele mai grave capete de acuzare formulate de DIICOT, cazul a fost unul intens mediatizat, mai ales în contextul arestării sale preventive pentru aproape 10 luni. Rareș Petru Stan, cunoscut pentru anchete de amploare precum dosarul fraților Tate sau cel al tragediei de la Colectiv, a coordonat și această investigație complexă, aducând în atenția publicului posibile legături între structuri de forță și infracțiuni cu grad ridicat de pericol social.

De la vânător la vânat

Cu o carieră de 25 de ani în structurile MAI, fostul comisar era cunoscut ca un profesionist dedicat. A lucrat în structura de Filaj și Investigații, în cadrul Centrului Zonal de Combatere a Criminalității Organizate Cluj și la Parchetul Național Anticorupție. După pensionare, a fondat o agenție de detectivi particulari și, în baza unor amenințări primite în 2007, a început să-l monitorizeze pe Torino, bănuindu-l că reia traficul de droguri.

În loc să primească sprijin, a fost transformat în țintă. În lipsa unor plângeri ale victimelor, fără probe solide, cu interceptări și declarații în contradictoriu, dosarul părea construit doar pentru a-l reduce la tăcere pe un om care nu s-a temut să sape prea adânc într-o lume unde foștii traficanți au ajuns din nou „afaceriști”.

O lecție cu iz de răzbunare

Dosarul pare mai degrabă un act de intimidare decât o anchetă penală reală. În timp ce Șipoș era ridicat cu brutalitate, închis și refuzat medical, Adrian Groșan – interlopul acuzat de tâlhării în Ungaria și Bistrița, șantaje și amenințări – era lăsat liber. Cei care i-au fost colegi în trecut au devenit brusc surzi și orbi la datele pe care Șipoș le furniza privind o posibilă rețea reactivată de trafic de droguri.

Procesul continuă în apel, dar achitarea din primă instanță este deja un semnal puternic: dosarul DIICOT, care părea exploziv, s-a transformat într-un fiasco de proporții, cu acuzații demontate punct cu punct.

Citește și: CNA pregătește cenzura oficială în România. Guvernul vrea să controleze tot ce vezi, auzi și spui