Fostul şef al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul Horaţiu Dumbravă, vrea deconspirarea magistraţilor care sunt afiliaţi serviciilor secrete şi, pe sub robe, poartă trese. De aproximativ patru luni de zile, consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) nu răspunde la o solicitare făcută de Dumbravă prin care el cere lista cu magistraţii care au semnat că nu sunt colaboratori ai serviciilor de informaţii din ţară. Acesta este un document public care magistraţii dau cu subsemnatul că n-au legături cu serviciile pentru că acest lucru este interzis de lege.
În urmă cu nouă ani, a apărut o lege care a interzis magistraţilor să-şi bage robele în diferitele servicii secrete. Conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorului şi procurorului este interzis ca un judecător sau procuror să fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii. această prevedere îi obligă pe magistraţi să dea cu subsemnatul, anual, că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Nerespectarea acestei interdicţii conduce la o sancţiune pentru judecătorul sau procurorul care o nesocoteşte: eliberarea din funcţia de magistrat (alin. 4 al art. 7 din Legea nr. 303/2004). Practic, Legea respectivă este prevăzută cu un mecanism care permite justiţiei să se păstreze “curată”, eliminând din sistem magistratul care se joacă cu serviciile.
Fostul şef al CSM, judecătorul Horaţiu Dumbravă, a făcut o cerere la CSAT prin care doreşte să fie făcută publică lista cu magistraţii care au declarat, pe proprie răspundere, că n-au treabă cu Serviciile. “Să procedaţi la verificarea respectării interdicţiei judecătorilor şi procurorilor
de a nu fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, nominal, pentru fiecare judecător şi procuror în parte. Întrucât sunt de analizat peste 7.000 de astfel de situaţii – judecători şi procurori –, vă solicit să analizaţi în primul rând la nivelul cel mai înalt al autorităţii judecătoreşti că interdicţia este respectată, şi anume:
– pentru membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii – judecători şi procurori;
– pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
– pentru procurorii ce fac parte din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, solicită judecătorul. el mai cere CSAT-ului “să comunicaţi rezultatul acestor verificări cât mai urgent posibil Consiliului Superior al Magistraturii; Să verificaţi dacă serviciile de informaţii au întocmit dosare informative privind judecători sau procurori sau au declanşat, în afara limitelor mandatelor date de judecători, verificări sau analize informative privind judecători sau procurori”, mai arată solicitarea făcută de magistrat.
ORNIS pentru o mână de robe
“De 9 ani de zile, însă, instituţia – respectiv, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – care trebuia să verifice că această interdicţie este respectată atât de judecători şi procurori, cât şi de serviciile de informaţii, nu şi-a îndeplinit obligaţia legală şi, până la urmă, constituţională de apărare a ţării şi siguranţă naţională (art. 1 din Legea nr. 415/2002 de organizare şi funcţionare a C.S.A.T.), şi anume, în mod concret, cea de verificare a realităţii declaraţiilor pe care anual judecătorii sau procurorii le fac cu privire la faptul că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Până la urmă, statul de drept se caracterizează prin funcţiile clar şi evident conturate în delimitarea atribuţiilor specifice separaţiei puterilor în stat, dar şi prin respectarea obligaţiilor constituţionale şi legale care dau consistenţă statului de drept. Iar evitarea excesului de putere, în ideea că fie şi formal, o putere constituită în stat ar putea să-şi creeze avantaje nepermise în raport cu celelalte puteri, trebuie să reprezinte o prioritate pentru C.S.A.T”, explică magistratul Dumbravă.
Pe de altă parte, magistraţii care judecă cazuri de spionaj ar trebui să aibă un certificat ORNIS care îi atestă încrederea pe care Serviciile o au în magistratul respectiv. Conform unui raport privitor la magistraţii care au un atestat ONIS, “se observă, totuşi, o mare reticenţă în obţinerea autorizaţiilor de securitate, cele mai multe dintre ele argumentate conform celor reţinute la punctele de mai sus, precum şi inexistenţa în cadrul majorităţii instanţelor a judecătorilor posesori, ori care au intenţia să solicite astfel de certificate. Instanţa care deţine un număr relativ mare de judecători care au autorizaţii de acces este Curtea de Apel Bucureşti, prin comparaţie cu Curtea de Apel Cluj, care nu are nici un judecător cu autorizaţie la informaţii secrete de stat, deşi au avut 8 dosare pe rol în anul 2010, în special în materie de secret de serviciu – 59 de judecători, dintre care 33 de judecători în penal, 21 în civil, 2 în conflicte de muncă, 3 în contencios administrativ. Majoritatea cauzelor având probe secret de serviciu, în număr de 43 în anul 2010, au fost pe rolul secţiei de contencios administrativ, cu doar 3 judecători având autorizaţie”, arată un raport făcut de magistratul Georgiana Iorgulescu.
“Tribunal independent” – doar o noţiune!
În cadrul raportului, magistratul mai arată că modul în care se emit aceste certificate intră în contradicţie cu o serie de norme care reglementează statutul magistraţilor.
“Executivul, prin instituţiile care verifică “compatibilitatea” magistratului cu utilizarea informaţiilor clasificate, se substituie Consiliului Superior al Magistraturii, singurul for abilitat să se pronunţe în ceea ce priveşte profilul moral şi profesional al magistraţilor. Executivul, prin structurile subordonate, poate decide cărui magistrat îi emite autorizaţie de acces/certificat de securitate şi cărui magistrat nu îi emite un astfel de act având în felul acesta vocaţia “de a-şi alege” judecătorii care judecă o anume categorie de cauze, lucru care intră în conflict cu noţiunea de tribunal independent şi imparţial prevăzută de art.6, alin.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
