Procurorul Mircea Hrudei, a pierdut procesul de fond cu structura centrală a DIICOT pe care l-a deschis la curtea de Apel Bucureşti şi în care contesta demiterea lui din funcţia de şef al DIICOT Cluj. La mijlocul anului trecut, secţia pentru procurori din cadrul CSM a dispus revocarea procurorului Hrudei din funcţia de conducere a DIICOT Cluj pentru mai multe nereguli. La DIICOT Cluj, procurorul Hrudei împreună cu colega lui Daciana Deritei, au instrumentat mai multe dosare cu cântec care nu s-au concretizat cu vreo condamnare.
Potrivit Curţii de Apel Bucureşti, procurorului Mircea Hrudei i s-a respins acţiunea pe care a deschis-o împotriva structurii centrale a DIICOT.
”Respinge excepţia inadmisibilităţii. Respinge acţiunea ca neîntemeiată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 28.03.2018”, arată soluţia pe scurt a instanţei.
Procurorul Mircea Hrudei a fost şeful DIICOT Cluj, însă el a fost demis anul trecut pentru rezultatele slabe ale anchetelor instrumentate.
După demitere, Hrudei s-a transferat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. Demersul lui a fost motivat şi de faptul că soţia lui a avansat în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
De altfel, procurorul Mircea Lucian Hrudei a avansat în funcţia de şef al DIICOT Cluj, prin hotărârea cu numărul 739 din septembrie 2008, fără să dea examen pentru acest post, ci folosind o ”chichiţă” juridică. El, ca şi alţi aproape 500 de procurori care au uzitat de această ”portiţă” legislativă, a făcut o cerere de avansare care, în mod evident, a fost respinsă pentru că avansarea nu era susţinută printr-un examen. Ulterior a deschis un proces la Secţia contencios-administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care decizia CSM de respingere a cererii a fost contestată, iar procesul a fost câştigat.
Practica expusă mai sus a fost verificată chiar de fostul şef DNA, Daniel Morar, ex-procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru care şi-au obţinut gradul de Parchet de Înaltă Curte de Casaţie si Justiţie. Majoritatea dintre cei 500 de procurori, după ce au stat prin birourile DNA sau DIICOT câteva luni, s-au retras la parchetele unde domiciliază, dar cu salariile şi beneficiile aferente.
Anchete tari cu rezultate slabe
Potrivit Secţiei pentru Procurori a CSM, „în motivarea solicitării procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se învederează exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de către domnul procuror Hrudei Mircea Lucian, concretizată în esenţă prin deficienţe în activitatea de urmărire penală, tergiversarea nejustificată a soluţionării cauzelor repartizate, neîndeplinirea obligaţiei legale de a dispune măsuri asiguratorii în dosare cu prejudicii mari, adoptarea unor soluţii apreciat ca nelegale şi netemeinice, infirmate ca atare de către procurorul ierarhic superior, nerespectarea confidenţialităţii în dosarele în curs de soluţionare, exercitarea de activităţi de cercetare în afara unui cadru procesual legal, dar şi aspecte ce pot conduce la o posibilă imixtiune în activitatea altui procuror”.
Pentru a-i convinge pe cei de la CSM, şeful DIICOT România, Daniel Horodniceanu a depus la dosarul cu pricina mai multe acte doveditoare de abaterile efectuate de Hrudei.
Printre acestea se numără un proces-verbal întocmit după controalele tematice şi operative efectuate de către procurorii desemnaţi din cadrul structurii centrale a direcţiei a dosarelor repartizate spre soluţionare domnului Hrudei. Tot la dosar există ordonanţele prin care procurorul şef al DIICOT Cluj(Florin Mornăilă) a infirmat soluţiile de clasare dispuse de Hrudei.
Potrivit surselor, cele susţinute de Mornăilă au fost întărite prin referatele întocmite de cei de la IGPR, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din municipiul nostru.
Încercând sa plece cu minim de demnitate din instituţie, Hrudei a depus după sesizarea lui Horodniceanu si el o cerere la CSM prin care cerea să îşi înceteze activitatea. Însă, magistraţii de la CSM i-au refuzat acest prilej respingând cererea şi admiţând propunerea sefului structurii centrale.
Dosarele chix din cariera procurorului Hrudei
Mircea Hrudei a fost şef la DIICOT Cluj, perioadă în care i-a trimis în judecată pe magnaţii Arpad Paszkany, Gicu Gânscă şi Horia Ciorcilă, care au fost achitaţi în instanţă.
Primul dosar în care Mircea Hrudei a luat achitare pentru cei pe care i-a anchetat a fost dosarul Grenadierul. Inculpaţii Zăgrean Victor, Vancea Ovidiu Manuel, Moldovan Mihai Septimiu şi Szasz Francisc au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv şi au fost achitaţi de magistraţii ICCJ. Şeful DIICOT Cluj i-a acuzat pe cei patru de terorism. Cei patru au executat şase luni de arest preventiv. Gicu Agenor Gânscă de la ACI, împreună cu Rareş Nilaş, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl şi Horea Ionut Bobos, au fost achitaţi, şi ei, definitiv în 2013 de către judecătorii de la ICCJ. Dosarul a fost făcut de DIICOT Cluj şi are semnătura lui Mircea Hrudei. Un alt dosar răsunător făcut de Mircea Hrudei este cel al lui Paszkany Arpad Zoltan, celebrul dosar Gazeta II, care s-a terminat cu achitare încă din 10 mai 2012. Şi dosarul Gazeta, în care mai mulţi ziarişti au stat după gratii, a avut acelaşi final: achitare!
În vara anului 2014, dosarul Banca Transilvania s-a spulberat prin soluţia definitivă de achitare a inculpaţilor.
Horia Ciorcilă, şeful Băncii Transilvania a fost achitat, împreună cu ceilalţi oameni de afaceri clujeni, de acuzaţiile de spălare de bani făcute de fostul şef al DIICOT Cluj, procurorul clujean Mircea Hrudei. Chiar dacă au fost considerate drept “nefondate” de judecători, acuzaţiile procurorilor clujeni poartă doliul unuia dintre cei acuzaţi. Pe parcursul anchetei Claudiu Silaghi a murit. Nu este primul dosar al fostului şef DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, care ar putea intra la categoria “chix”. Şeful Băncii Transilvania a fost achitat de magistraţii ÎCCJ în dosarul de “spălare de bani” trimis în judecată de şeful DIICOT Cluj, procurorul Mircea Hrudei. În acest dosar, alături de Ciorcilă au mai fost judecaţi pentru aceleaşi acuzaţi şi oamenii de afaceri CHRISTOFOUROU GEORGIOS, COJOCARU DOINA MARIOARA,DASCAL SERGIU DAN,ISAAKIDIS ANASTASIOS,JURKOVAN RADU CODRUT,SILAGHI CLAUDIU EUGEN IULIU, SILAGHI MIRELA, iar toţi au fost achitaţi definitiv.
Sesizarea de neconstituţionalitate
Potrivit sesizării din în procesul procurorului Mircea Hrudei, la articolul 5 alineatul (4) din OUG 78/2016 se stipulează că ”Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.”
Dosarul Gazeta, unul dintre cele mai mari eşecuri ale procurorului Hrudei
Fiind primul caz de ziarişti arestaţi, nu este de mirare faptul că CEDO a admis plângerea înaintată împotriva statului român de către Liviu Man, plângere în care s-au arătat gravele nereguli şi încălcări ale drepturilor fundamentale derulate pe tot parcursul procesului. Despre dosarul „Gazeta”, din care a fost disjuns dosarul omului de afaceri Arpad Paszkany, şi despre dosarele întocmite de către Mircea Hrudei în general, ziaristul Liviu Man, patronului publicaţiei „Gazeta de Cluj” a avut de precizat următoarele: „Dosarul Gazeta a fost o înscenare a procurorilor Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, născută Pop, prin care au vrut să închidă gura presei independente, în speţă a publicaţiilor Gazeta de Cluj şi Bună Ziua Ardeal. Întreaga înscenare a fost realizată cu scopul de a-şi satisface interesele de familie, familia POP, şi cele de business, pe filiera Iulius Mall al lui Iulian Dascălu”, declara Liviu Man.
