Liberalul clujean Mihnea Iuoraş, avocat şi fost subprefect, a fost condamnat de instanţa de fond la patru ani şi jumătate de închisoare în dosarul Retrocedărilor frauduloase, alături de fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu. Condamnarea vine în contextul în care magistratul care a judecat cauza a fost recuzat de mai multe ori şi este cercetat de Inspecţia Judiciară, iar la dosar există mai multe dovezi care arată că prejudiciul calculat de procurorii DNA nu este unul real. Iuoraş a fost vicepreşedinte al ANRP în perioada 2007-2009.
La mijlocul acestei săptămâni, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la patru ani şi jumătate pe Mihnea Iuoraş, avocat şi fost subprefect, care a ocupat şi funcţia de vicepreşedinte al ANRP în perioada 2007 – 2009, pe Horia Georgescu, fostul director al Agenţiei Naţionale de Integritate, la patru ani de închisoare. De asemenea, instanţa a mai condamnat şi alte cinci persoane, implicate în dosarul Retrocedărilor frauduloase de la ANRP.
Condamnarea vine în contextul în care, potrivit unor documente aflate la dosar, prejudiciul calculat de procurorii DNA nu este unul real.
O contraexpertiză, realizată de evaluatori care nu au vreo legătură cu ANRP sau DNA, arată că modalitatea de calcul a prejudiciului făcută de procurori a fost una greşită.
”Ca urmare a verificării raportului de evaluare denumit ”Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică(identificare topo-cadastrală, evaluare) întocmit în dosarul penal 10P/2015 cu referire la dosarul ANRP 26600/CC/2008”, întocmit de specialistul DNA dl. ing. Cucoara Ion Cătălin la data de 14 martie 2015 au fost observate următoarele aspecte principale:
raportul de evaluare conţine o serie de neconformităţi minore şi majore cu privire la o serie de aspecte( în principal cu privire la utilizarea unei metode de evaluare neconformă cu Standardele Internaţionale de Evaluare şi prezentarea unei analize de piaţă care conţine proprietăţi având caracteristici ce nu sunt similare cu cele din raportul proprietăţii evaluate) aspecte ce sunt prezentate pe larg în cuprinsul raportului de verificare. S-au identificat neconformităţi ce au afectat rezultatul evaluării ”, arată expertiza realizată la dosar de un evaluator.
Cu toate acestea, documentele nu au fost luate în considerare de magistratul care a judecat procesul.
Proces cu ”cântec”
Potrivit lui Horea Georgescu, ”judecătoarea Ana Maria Trancă a judecat părtinitor, cu rea-credinţă, meschin (au fost cazuri în care a refuzat, pur şi simplu, să-mi elibereze până şi copii ale minutelor de şedinţă de judecată!), dar a rămas neclintită în dosar (în ciuda a patru cereri de recuzare – una judecată chiar de magistratul Trancă, în mod aberant şi nelegal aspect sancţionabil de CEDO în mod constant în jurisprudenţa sa). Judecătoarea Ana Maria Trancă este cercetată în prezent de către Inspecţia Judiciară pentru exprimarea de opinii politice şi chiar despre speţe similare ( ANRP 4 ) judecate în public, pe Facebook, dar continuă să judece dosare. Ea a dovedit ca este o unealtă “repartizată aleatoriu” exact cum am ştiut de la începutul procesului. Decizia de condamnare de azi vine cu doar o zi înainte ca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se judece o cerere de strămutare a acestui dosar. Experţii DNA care au decis că aş fi produs un prejudiciu enorm, de zeci de milioane de euro, au folosit metode ilegale, uneori făcând greşeli de aritmetică elementară, nelegale şi neprofesioniste de calcul al „prejudiciului”, ba chiar unul din ei nici măcar nu era expert evaluator. Pentru toate acestea, am depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Experţi autorizaţi şi cu CV-uri impresionante aleşi chiar de către judecătoarea Ana Maria Trancă au desfiinţat rapoartele DNA, întocmite de experţii pomeniţi anterior, şi au decis că, de fapt, în dosarul în care sunt judecat nu există prejudiciu, valorile terenurilor fiind în limitele preţurilor pieţei”, arată fostul şef al ANI.
Rechizitoriul DNA
Procurorii DNA au dispus, în aprilie 2015, trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.
În faţa instanţei au ajuns foştii deputaţi Marko Attila şi Theodor Nicolescu, fostul preşedinte al ANI Horia Georgescu, Ingrid Zaarour, Mihnea Remus Iuoraş, Ingrid Luciana Popa-Mocanu, Remus Virgil Baciu şi Constantin Cătălin Canangiu. De asemenea, au fost trimişi în judecată experţii evaluatori Gheorghe Visoiu, Alexandru-Florin Hanu, Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drula.
Dosarul a fost trimis iniţial instanţei supreme, însă a fost mutat la Curtea de Apel Bucureşti după ce Cătălin Theodor Nicolescu şi Marko Attila-Gabor au demisionat din Parlament.
Procurorii susţin în rechizitoriu că, prin acţiunile sau inacţiunile lor, cei 12 inculpaţi au produs un prejudiciu de 84.588.304 euro.
Judecătoare controversată
Anamaria Trancă a devenit o vedetă naţională după ce, împreună cu judecătorul George Dorel Matei, a decis condamnarea Marianei Rarinca, în 2015, la trei ani de închisoare cu suspendare. Aceasta din urmă fusese acuzată de către Livia Stanciu, şefa Înaltei Curţi la acea vreme, de şantaj, dar achitată. Cazul a suscitat foarte multe dezbateri publice şi a ridicat semne de întrebare în legătură cu hotărârea finală luată de Matei şi Trancă. Judecătorii Trancă şi Matei fac parte din sfera de influenţă a unui personaj toxic din justiţia din România: rectorul de la „Dimitrie Cantemir“, Corina Dumitrescu, soţia senatorului PSD Cristian Dumitrescu, fostă secretar general al Ministerului Justiţiei în mandatul pesedistei Rodica Stănoiu şi fostă, până recent, membră a Consiliului Superior al Magistraturii pe unul din locurile destinate societăţii civile.
