De aproape jumătate de an, clujenii Dan şi Radu Stegăroiu aşteaptă ca judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să îşi motiveze o sentinţă care le-ar putea aduce peste 12 milioane de euro. Fraţii Stegăroiu au dat în judecată Petrom şi cer insolvenţa societăţii dacă nu îşi primesc banii de pe urma faptului că Petrom a exploatat mai mulţi ani un teren naţionalizat, dar pe care cei doi clujeni l-au câştigat în virtutea faptului că sunt moştenitorii proprietarilor. Fraţii Stegăroiu au câştigat împotriva celor de la Petrom după şapte ani de judecată.

Răzvan Robu

Procesul dintre fraţii Stegăroiu şi Petrom a început în 2003, la Tribunalul Bucureşti. În mai 2004, judecătorii au respins acţiunea prin care Dan şi Radu Stegaroiu cereau plata unei redevenţe în schimbul unei exploatări petroliere pe care statul comunist a preluat-o abuziv de la o rudă a acestora. Cei doi au atacat decizia la Curtea de Apel, iar procesul a continuat. Pentru a stabili sumele care li s-ar cuveni fratilor Stegăroiu, magistraţii au decis, pe 14 septembrie 2006, efectuarea unei expertize. În motivarea hotărârii Curţii de Apel Bucureşti din iunie 2008, prin care judecătorii au admis acţiunea fraţilor Stegăroiu, magistraţii arată faptul că Petrom „a obstrucţionat practic efectuarea expertizei”. Instanţa arată şi în ce a constat efectiv obstrucţionarea cu pricina: avocaţii Petrom au susţinut că deţin actele necesare, pe care le vor prezenta expertului, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată, finalizarea expertizei fiind în acest fel întârziată. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au reţinut că din partea Petrom a existat o „lipsă de cooperare” şi în administrarea restului probelor, nu numai a expertizei. În cele din urma, instanţa a stabilit ca suma pe care Petrom va trebui sa o vireze fraţilor Stegăroiu se ridică la peste 50 de milioane de lei, adică în jur de 12 milioane de euro.
“Obligă pe intimată (SC Petrom SA, n.red), urmare a notificării să plătească contestatorilor (Dan şi Radu Stegăroiu, n.red.), conform expertizei suma de 50.610.644,97 lei (RON) cu titlu de redevenţă pe perioada arătată de expert şi în condiţiile Titlului VII din Legea nr.247/2005. Stabileşte onorariul definitiv la 10.000 lei şi obligă pe intimată să plătească această sumă expertului”, arată decizia magistraţilor bucureşteni.
Însă, Petrom a contestat această decizie, iar procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), dar şi la această instanţă clujenii au câştigat.
“Am câştigat, dar a trebuit să îi dăm din nou în judecată pe cei de la Petrom pentru că nu vor să îşi plătească datoria. Numai că cei de aici, de la Cluj, şi-au declinat competenţa către Tribunalul Bucureşti. Pe de altă parte, alteptăm şi motivarea sentinţei dată de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la începutul acestui an”, spune Dan Stegăroiu. Reprezentanţii companiei Petrom nu au putut fi contactaţi în pofida repetatelor apeluri telefonice.

Angajaţii trag de conturile Petrom

Acesta nu este singurul proces deschis împotriva companiei Petrom, pe rolul justiţiei fiind peste 6.500 de procese deschise de foştii şi actualii angajaţi ai firmei. Începând cu 2007, pornind de la exemplul unei foste directoare de serviciu juridic, angajaţii celor două mari companii din domeniu, Petrom şi PSV Company (fosta Petromservice), au invadat instanţele cu litigii de muncă în care cereau acordarea acestor prime. Cea mai mare parte a proceselor în care este implicată Petrom vizează clauze din contractul colectiv de muncă, respectiv neacordarea anumitor prime către angajaţi. Conform unor informaţii, Petrom alocase în trimestrul doi al anului trecut o sumă de 446,6 mil. lei (122 milioane de euro) pentru acoperirea cheltuielilor cu procesele de muncă aflate pe rol, însă factura finala a litigiilor cu salariatii ar putea fi cu mult mai mare.
Clujeanca Maria Petreu povesteste felul cum a luat decizia să îi dea în judecată pe cei de la Petrom.
“Am fost 30 de colegi care am plătit un avocat să ne reprezinte în deja celebrul proces cu Petromul! Asta se întâmpla în anul de gratie 2007. În anul 2008, absolut toţi colegii mei, inclusiv soţul meu, au câştigat şi şi-au primit drepturile băneşti solicitate! Eu nu! Acum nu ştiu ce să spun, de ce eu n-am câştigat, aşa că am deschis un alt proces cu ăştia de la Petrom”, spune femeia.
Interesant este şi că perioada în care au fost judecate aceste procese pentru prime şi sporuri coincide cu cea în care chiar magistraţii au acţionat şi ei statul în judecată pentru sporuri neacordate. Numai sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică acordat anul trecut celor peste 7.500 de magistraţi prin decizii judecătoreşti definitive însumează un miliard de lei, din care Ministerul Justiţiei a achitat, în octombrie 2008, o primă tranşă, reprezentând 30 la sută din sumă.

Petrom este cea mai importantă companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale şi Energie. Compania are o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone, peste 500 de benzinării în România şi 257 benzinării în afara ţării. În 23 iulie 2004, OMV, a achiziţionat 51% din acţiunile PETROM. Tranzacţia a fost încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, preţ care după ajustarea ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.

În momentul de faţă, Petrom este cel mai mare angajator din România. Din 2004, compania este controlată de grupul petrolier austriac OMV şi a trecut prin cel mai mare proces de restructurare desfăşurat pe plan local. La finele lui 2007, Petrom mai avea 26.397 de angajaţi, în condiţiile în care în anul privatizării avea 50.010 de oameni. Ulterior, compania a ajuns la peste 34.000 de salariaţi ca urmare a tranzacţiei prin care a preluat divizia de servicii petroliere a Petromservice.
 
 

Terenul care le va aduce fraţilor Stegăroiu 12 milioane de euro sau va băga Petrom-ul în insolvenţă a fost confiscat în baza Legii 119/1948, care se referea la naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere si de transporturi. În cazul de faţă, este vorba de 1/5 din subsolul Dealului Scăeni, comuna Boldeşti (7.027,37 mp), şi de 1/5 dintr-un contract de concesiune minieră asupra unui teren din comuna Boldeşti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here