Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025 a lăsat în urmă mai mult decât un câștigător, a generat un val de acuzații, suspiciuni și scenarii controversate despre modul în care a fost influențat rezultatul final. De la declarații care au comparat atmosfera electorală cu un „război psihologic” similar Revoluției din 1989, până la informații neoficiale privind implicarea unor instrumente de control, disfuncționalități ale sistemului informatic, voturi suspecte pe liste suplimentare și presiuni din partea mediului corporatist, toate aceste aspecte conturează imaginea unui scrutin care a fost departe de a fi perceput ca unul corect și transparent de către o parte a opiniei publice.
Ingineria socială și frica, armele invizibile ale alegerilor din 2025?
Vom face referire la declarațiile generalului SRI Anton Rog, care a menționat utilizarea ingineriei sociale ca instrument de influențare a comportamentului public. Generalul Rog a afirmat într-un articol publicat de defapt.ro că, în cazul în care o campanie de dezinformare influențează alegerile, SRI își folosește toate mijloacele pentru a elimina acea amenințare.
Aceste afirmații au generat controverse și dezbateri privind limitele intervenției serviciilor de informații în procesul electoral și impactul manipulării psihologice asupra democrației.
Turul 2 sub semnul suspiciunii, sistemul informatic ar fi permis votul multiplu prin „erori” tactice
O altă teorie vehiculată privind fraudarea alegerilor din 2025 vizează modul în care a fost gestionat sistemul electronic de verificare a votanților. Potrivit unor surse apropiate procesului electoral, în turul întâi, în momentul în care o persoană încerca să voteze a doua oară, sistemul semnala acest lucru printr-o bandă roșie care nu doar că avertiza tentativa de vot multiplu, dar afișa și secția de votare unde s-a exercitat anterior dreptul de vot.
În aceste situații, procedura era clară: se apelau autoritățile, venea poliția, iar votul era blocat.
În schimb, în turul al doilea, sursele indică faptul că acea funcționalitate a fost „inexplicabil” dezactivată, banda roșie apărea, dar fără menționarea secției anterioare, ceea ce a permis interpretarea situației ca fiind o simplă eroare tehnică.
Astfel, persoanele suspecte de vot multiplu au completat declarații pe propria răspundere că nu au mai votat în altă parte și li s-a permis să voteze. Această schimbare de comportament a sistemului între cele două tururi chestionează integritatea și securitatea procesului electoral.
Mașini suspecte implicate în manipularea alegerilor. Mașini cu aparatură specială ar fi amplificat mesajele „agreate” de sistem
Sursele indică faptul că, în perioada campaniei electorale, la marginea fiecărui județ ar fi fost amplasate autovehicule dotate cu aparatură specială de comunicații, care aveau rolul de a amplifica mesajele „convenabile” sistemului și de a bloca sau distorsiona difuzarea celor care contraveneau intereselor rețelei de putere.
Această presupusă acțiune coordonată ridică semne de întrebare privind neutralitatea instituțiilor care ar trebui să vegheze la corectitudinea procesului democratic, dar care, conform acestor surse, ar fi acționat în favoarea unui rezultat prestabilit.
Val de voturi pe liste suplimentare, în ciuda vremii nefavorabile, prezență suspect de mare
Prezența masivă a alegătorilor pe listele suplimentare în turul al doilea al alegerilor din 18 mai 2025 a stârnit mirare și suspiciune în rândul multora. În numeroase secții de votare din întreaga țară, s-au înregistrat valori neobișnuit de mari ale votului din afara arondării, cu oameni care s-au prezentat să voteze în alte județe, alte orașe sau localități, fără nicio legătură aparentă cu domiciliul lor. Situația este cu atât mai greu de explicat cu cât ziua alegerilor a fost marcată de condiții meteorologice nefavorabile, ploi persistente, vânt și temperaturi scăzute, care nu încurajau deplasările voluntare la distanță. Această mobilitate nejustificată ridică întrebări serioase despre autenticitatea acestor deplasări și dacă nu cumva ele au făcut parte dintr-un plan organizat de influențare a rezultatului final.
Mobilitate electorală record în 2025 în județul Cluj
La alegerile prezidențiale din județul Cluj, turul al doilea din 18 mai 2025 a adus o prezență semnificativ mai mare la urne față de primul tur din 4 mai. Dacă în turul I s-au prezentat la vot 345.087 de persoane (55,99%), în turul II numărul alegătorilor a crescut la 429.036, adică o prezență de 69,61%. Practic, o diferență de aproape 84.000 de votanți în plus.
Un detaliu care sare în ochi este creșterea spectaculoasă a voturilor pe liste suplimentare: de la 77.347 în turul I la 100.638 în turul II. Asta înseamnă cu peste 23.000 de persoane mai multe care au votat într-o altă secție decât cea de domiciliu.
Indicații de vot din mediul corporatist
Tot pe surse, am fost informați că, în județul Cluj, angajații unor corporații și firme cu cifre de afaceri uriașe ar fi primit indicații clare privind opțiunea de vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Printre companiile menționate se numără giganți industriali precum Bosch, dar și firme locale influente, cum este Neon Light ING SRL, cunoscută pentru rulajele financiare semnificative.
Senatorul Cristian Șipoș denunță turul doi ca „război psihologic”
Senatorul AUR Cristian Șipoș a declarat că turul al doilea al alegerilor din 18 mai 2025 a reprezentat un exemplu de „război psihologic” și „inginerie socială”, susținând că alegătorii au fost influențați de frică și manipulare informațională.
El a comparat atmosfera tensionată din timpul scrutinului cu evenimentele din decembrie 1989, sugerând că, în ambele cazuri, populația a fost supusă unor presiuni psihologice intense.
Acesta a dat ca exemplu cazul de la Otopeni din dimineața zilei de 23 decembrie 1989, o unitate militară a fost trimisă de la Buzău spre București pentru a apăra aeroportul, în contextul în care circulau zvonuri despre „teroriști” care ar fi atacat aeroportul.
Este vorba despre un batalion de elevi ai Școlii Militare de Ofițeri de la Buzău, format în principal din tineri în termen, fără experiență reală de luptă, dar înarmați.
Când convoiul militar a ajuns în zona Aeroportului Otopeni, unitățile militare care apărau aeroportul au deschisfoc automat asupra lor, confundându-i cu teroriști. Rezultatul a fost un adevărat masacru.
Această comparație scoate în evidență, în mod simbolic, modul în care frica și dezinformarea pot transforma o societate într-un teatru al haosului controlat.
Concluziile care se conturează după turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 sunt departe de a aduce liniște sau încredere în procesul democratic. Creșterea bruscă a voturilor pe liste suplimentare, disfuncționalitățile semnalate în sistemul electronic de verificare, presupusa implicare a instituțiilor de forță și influențele din zona corporatistă conturează un tablou în care transparența și corectitudinea procesului electoral au fost serios puse sub semnul întrebării. Dacă toate aceste semnale rămân fără o investigație clară și fără răspunsuri oficiale, riscul este ca încrederea cetățenilor în mecanismele electorale să se erodeze și mai mult, iar democrația să devină doar un decor pentru decizii luate în culise.
In cluj au votat mii pe liste suplimentare, astia s de vre o 18 ani, maidanezii lui Boc pe care i foloseste, stau prin poduri de blocuri neintabulate, garaje, pivnite de blocuri, flotanti care au adresa da nu i gasesti daca i cauti, chirisi la negru care stau ca si gainile in cotet ingranaditi, si de, asta nu demoleaza, pe langa ca ia mita, anual din constructile astea, astea date in, chirie, nu platesc impozite, taxe