Frica de moarte a clasei politice

Ce lecţie bună a dat electoratul mult-dispreţuit al acestei ţări aşa-zisei noastre elite. Ce fior rece le-a trecut  pe şira spinării liderilor mai mari sau mai mici ai partidelor care erau obişnuite de 35 de ani să-şi dispute fără emotii finală prezidenţială fie că se numeau PNL, fie că se numeau FSN sau FDSN, toate erau formate din din aceeaşi oameni cu aceeaşi cultură politică, care sigur se revedincau de la nişte ideologii absolut ok, cum sunt social-democraţia sau liberalismul, dar care erau doar nişte structuri prin care  liderii acestora puteau să se îmbogăţească şi să se bucure de imunitate în faţa legii.

Să fim sinceri, cu ce sunt mai buni pesediştii decât peneliştii sau invers. De 35 de ani toţi au învăţat că mai bine greşeşti cu partidul decât să ai dreptate împotriva lui.  În toate partidele politice din România se exersează slugărnicia cea mai abjectă, servirea cu spinarea încovoiată a şefului pe care cu prima ocazie pe care o vei avea îl vei înjunghia şi lichida politic.

Să ne uităm la PSD doar, mult lăudatul Adrian Năstase, fost premier şi preşedinte al partidului, a fost hăituit şi băgat la închisoare de două ori cu largul concurs al foştilor săi subalterni, Liviu Dragnea, care a obţinut cel mai mare scor al partidului, preşedinte al acestuia, ajuns şi el la închisoare. Mircea Geoană, mai abil, a fost şi el preşedinte al partidului, dar s-a învârtit de o funcţie la NATO şi a venit să-l contracandideze pe preşedintele PSD pentru a-i lua voturi. Şi a reuşit. Pentru prima dată în 35 de ani, PSD nu are reprezentant în finala prezidenţială. Cele şase procente de la prostănacul Geoană, voturile pierdute la securisto-filul Diaconescu, i-au încheiat cariera politică a lui Marcel Ciolacu şi au mai demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, ura serviciilor secrete împotriva celui mai important partid poltic postdecembrist din România – PSD.

Dar să dăm cezarului ce-i al cezarului. Ciolacu a ratat întrarea în finală din cauza unei diferenţe de 27.000 de voturi. Dacă PSD s-ar fi mobilizat, evident Ciolacu s-ar fi calificat în fnala prezidenţială şi încă de pe primul loc, ca să nu fim nevoiţi să o vedem pe catastrofa de Lasconi în finala prezidenţială. Asta e!

Aroganţa şi automulţumirea le-au dat o lovitură de moarte partidelor tradiţionale din România. Modul în care PNL şi PSD s-au  prezentat pe lista comună la europarlamentare, faptul că au luat peste jumătate din voturile exprimate le-au  întârit aroganţa şi falsa impresie  că lumea îi iubeşte şi că pot să acţioneze cum o fac de la revoluţie încoace.

Nu vreau să spun că nu s-au făcut lucruri importante şi bune pentru ţară, evident că am progresat enorm, mai ales din 2007 încoace. Am depăşit la puterea de cumpărare toţi vecinii noştri, inclusiv Ungaria, iar cea mai bună dovadă e că din 2022 încoace mai mulţi români se întorc în ţară decât pleacă.  S-a inversat o tendinţă veche de 35 de ani a părăsirii ţării de către români, ceea ce eu cred că este cea mai bună veste.

Însă, aroganţa clasei politice  tradiţionale, modul în care îşi duc vieţile cu concedii în ţări exotice, cu plimbări cu avioane  private – vezi cazul Ciolacu, care l-a costat enorm politic vorbind. Toate acestea au un preţ. Preţul a fost  plătit duminica trecută. Urmează alegerile parlamentare şi apoi marea finală.

Cele mai importante sunt alegerile parlamentare pentru că în funcţie de rezultatul lor vom ştii cine va forma guvernul în linii mari  înainte de finala prezidenţială.

Întrebarea fundamentală este câţ va reuşi să obţină AUR-ul şi cât SOS-ul Dianei Şoşoacă care sunt convins că va intra în Parlament. Sunt convis că suveraniştii nu vor obţine majoritatea absolută aşa că Guvernul va fi făcut tot de partidele tradiţionale. Întrebarea este daca guvernul va fi făcut în jurul PSD sau în jurul USR care  speră acum să depăşească cel mai puternic partid  din România.

PNL-ul a fost preluat de Ilie Bolojan, cum s-a aşteptat toată lumea, dar Bolojan nu este nici Mesia, nici măcar un alt Traian Băsescu. Da, a făcut lucruri bune la Oradea, dar ca şi Boc, ca şi Iohannis nu este decât un provincial pentru care România este o pălarie mult prea mare. Nu ştiu cum oamenii nu învaţă din propriile greşeli, dar mă gândesc la ce spunea Bertold Brecht: oamenii învaţă din experienţele lor exact cât şobolanii din experienţele făcute asupra lor. De ce l-au votat românii pe Iohannis, pentru că a fost un bun primar la Sibiu. Şi a fost un bun primar. Însă, ca preşedinte a fost o catastrofă. De ce l-a adus securistul bătrân Traian Băsescu pe Boc la Bucureşti şi l-a uns premier? Pentru că a fost un bun primar la Cluj. A fost în primul mandat. Însă, ca premier a nenorocit ţara. Aşa şi cu mult lăudatul Bolojan. Nu înseamnă deloc că dacă ai performat la Oradea, vei fi competent la Bucureşti. Cu cine reformează Bolojan PNL-ul? Cu catastrofa de Emil Boc? Dacă erau două tururi de scrutin, nici măcar nu mai era primar al Clujului.

La PNL doar s-a schimbat o gaşcă cu alta şi nu felul în care se face şi vor face politică. Nici la PSD nu avem o situaţie mult diferită. Acelaşi sistem antimeritocratic de avansare în ierarhia partidului. Aceeaşi oameni, dar tot mai slab pregătiţi decât în urmă cu 10 sau 20 ani.  Îl poţi compara pe Năstase care a citit zece biblioteci cu Ciolacu sau pe bolovănosul profesor de provincie Bolojan cu Radu Câmpeanu?

N-au învăţat nimic şi n-au uitat nimic, iar taifunul Georgescu îi arată în toată goliciunea lor pe reprezentanţii clasei politice tradiţionale.  De ce a câştigat atâtea voturi Georgescu deşi probabil în final va pierde? Cei care  au votat cu el au dat un vot de blam întregii clase politice şi şi-au dorit să audă un alt discurs decât cel pe care ni-l picură în urechi presa mainstream.

Georgescu spune că noi românii nu suntem cretini, nu trebuie să ne ruşinăm că suntem români, că noi credem în Dumnezeu şi că ne place limba română.

Georgescu spune că nu susţine războiul în Ucraina pentru că el susţine pacea şi cel mai important crede că poporul român e cel mai important, nu UE, NATO sau nu ştiu cine.

Personal sunt de acord cu el şi indiferent dacă va câştiga sau nu alegerile prezidenţiale, un lucru foarte important s-a câştigat deja. Românii au văzut fragilitatea clasei noastre politice plină de păcate. Schimbarea a început deja, indiferent de rezultatul alegerilor de săptămânile viitoare.