Cinci tineri din Cluj au fost prinși de către polițiști de la brigada Antidrog cu hașiș asupra lor în timpul festivalului Peninsula. În acest moment, poliția îi cercetează în stare de libertate , din lipsă de probe, motivând că laboratorul de analiză al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj–Napoca este defect. Astfel, poliția riscă să compromită ancheta, deși la Cluj mai există un laborator de analiză a drogurilor, în cadrul Facultății de Chimie a Universității Babeș-Boliay.
Prinși cu hașișul în buzunar
Chiar în timpul Festivalului Peninsula, în presa locală apărea știrea că cinci tineri clujeni au fost prinși de către polițiștii de la brigada Antidrog cu hașiș asupra lor. Tinerii au fost duși la sediul Politiei pentru a li se lua declarații. Ei au susținut că drogurile aflate în posesia lor erau pentru consum propriu și nu pentru a fi vândute. În acest moment Poliția îi cercetează pe tineri în stare de libertate, deoarece singurul laborator de depistare a drogurilor din Transilvania, cel de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Cluj, este defect de câteva luni. Drept consecință, consumatorii și traficanții sunt eliberați, pentru că nu sunt probe. Conform declarației lui Ioan Păcurar, șeful IJP Cluj, aparatul s-a defectat în luna mai, iar Poliţia Română nu are bani să îl repare. Acum, probele sunt trimise la București pentru analiză, iar suspecții sunt eliberați pentru că nu pot fi reținuți mai mult de 24 de ore. Acest tratament se aplică celor cinci tinerilor de la Peninsula, care au fost eliberaţi pentru că polițiștii nu au putut stabili, pe baze științifice dacă ”iarba” pe care o aveau asupra lor era un hașiș sau altă plantă. Aceștia vor fi rechemați la audieri după ce vor veni de la București rezultatele analizelor de laborator, adică undeva între 7 și 14 zile. Ancheta ar putea fi compromisă total până atunci, deoarece, în acest interval, consumatorii sau traficanții se pot înțelege și pot identifica soluții legale pentru a scăpa de pedeapsă.
La Facultatea de Chimie există un laborator antidrog agreat de BCCO
Există însă un protocol de colaborare, semnat în 2012 de Primăria Cluj-Napoca și o serie de instituţii clujene, printre care Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj–Napoca și Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a substanţelor cu efect psihoactiv. Colaborarea venea la inițiativa BCCO şi se referea la înfiinţarea unui laborator pilot pentru identificarea substanţelor cu efecte psihoactive, care să funcționeze în cadrul Facultății de Chimie, aceasta pentru că Facultatea de Chimie avea o dotarea mai recentă și mai sofisticată decât laboratorul BCCO. „Laboratorul aparţine Facultăţii de Chimie, noi participăm la aceste analize doar după acreditarea lui. E primul astfel de laborator din ţară”, declara pe atunci primarul interimar Radu Moisin. Conform protocolului, Primăria Cluj-Napoca alocă anual 40.000 de lei pentru efectuarea analizelor de laborator de către specialiştii Facultăţii de Chimie pentru achiziţionarea materialelor necesare. Protocolul este valabil pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire.
În aceste condiții devine greu de înțeles de ce în cazul tinerilor de la festivalul Peninsula nu s-a apelat la laboratorul acreditat al Facultății de Chimie, atâta vreme cât există un protocol agreat de DCCO în acest sens. În urma anchetei făcute de Gazeta de Cluj, am aflat că laboratorul e funcțional în acest moment, iar procedura impune că orice eventuală analiză să se facă pe baza unei cereri din parte BCCO Cluj-Napoca. Protocolul se referă la etnobotanice, iar laboratorul are tehnica necesară să stabilească dacă ”iarba” cu pricina este sau nu hașiș.
Gazeta de Cluj a încercat în repetate rânduri să ia legătura cu chestorul de poliție Ioan Păcurar, comandantul IPJ Cluj și cu Horea Oltean, șeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj, dar aceștia nu au fost de găsit.
La Cluj, drogurile vin din Spania
Se spune despre România că este poarta de intrare a drogurilor dinspre Orientul apropiat. La Cluj, însă, se pare că drogurile vin din Spania. Astfel, deși nici pe 4 iulie 2013 laboratorul de analiză al BCCO nu funcționa, zece persoane au fost reținute, pentru 24 de ore, pentru trafic de droguri. Acestea aduceau droguri, haşiş şi etnobotanice din Spania şi le comercializau în Bistriţa şi Cluj-Napoca. În urma perchezițiilor efectuate de către procurorii DIICOT, a fost descoperit un kilogram de haşiş şi altul de etnobotanice. Opt dintre cei zece suspecți de trafic de droguri au fost arestați ulterior și, în urma recursului, Curtea de Apel Cluj a hotărât rămânerea lor în arest.
Tot la Cluj Napoca, la mijlocul lunii aprilie a fost descoperit laborator clandestin în care se preparau substanţe psihoactive. S-au găsit 20 de kilograme de etnobotanice în stare brută, 4.000 de plicuri de substanţe preparate şi importante sume de bani. În acest caz au fost făcute zece percheziţii, în judeţul Hunedoara, în Valea Jiului, în judeţul Cluj şi în Sălaj. 16 persoane au fost ridicate, urmând să fie duse la sediul DIICOT, Serviciul Teritorial Hunedoara, pentru audieri. Etnobotanicele erau importate în stare brută din Spania şi Germania şi aduse în ţară printr-o firmă de curierat. De altfel, după cum se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române, remis în luna iunie agenţiei Mediafax, una dintre rutele cele mai des folosite de către cărăușii de droguri este Brazilia (Sao Paolo) – Portugalia (Lisabona) – Spania (Valencia) și de acolo, către Europa. Ajunsă la Cluj, materia primă era prelucrată în laborator, porţionată şi reambalată în pliculeţe. Gruparea infracţională distribuia plicurile cu etnobotanice în 20 de judeţe, prin dealeri locali, un plic fiind vândut cu sume între 25 şi 45 de lei.
Crina Crainic
