Furt din banii diabeticilor

Conducerile Spitalului Judeţean Bihor şi a Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate şi-au dat mâna într-o afacere dubioasă ce miroase a deturnare de fonduri

Despre situaţia dezastruoasă a sistemului sanitar nu mai e cazul să vorbim acum; e atât de evidentă încât ar fi o banalitate să repetăm cum arată spitalele şi cum sunt îngrijiţi bolnavii în spitalele din România.
Dar sărăcia nu explică decât într-o mică măsură criza de fonduri din sistemul sanitar.

Scurt tratat juridic despre achiziţiile publice

Deturnările de fonduri la care s-au dedat managerii caselor judeţene de asigurări încep să iasă la iveală. Suntem în posesia unor documente care dovedesc faptul că zeci de miliarde de lei destinaţi bolnavilor de diabet au fost decontate „cu ochii închişi” de conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bihor, la cererea conducerii Spitalului Judeţean, care coordonează programul naţional de specialitate pentru diabetici, fără a se verifica dacă numărul bolnavilor de diabet pentru care se solicită decontarea este real, respectiv enormele cantităţi de medicamente compensate pentru care s-a solicitat decontarea sunt necesare. Răspuns care, fiind vorba de sume astronomice din banii publici, ar trebui să intereseze şi organele de anchetă. Însă, având în vedere apartenenţa politică a celor implicaţi, ne îndoim că vinovaţii vor fi pedepsiţi.
Conform legislaţiei în vigoare, achiziţiile publice se fac numai în urma unor selecţii de oferte, respectiv în urma organizării unor licitaţii publice.
Actele normative care prevăd în mod expres acest lucru sunt OUG nr. 60/2001, HG 461/2001, HG 1285/2002, HG 110/2002, HG 843/2002, Legea nr. 468/2002, HG 608/2002, HG 478/2002 etc.
Conform art. 2 din HG 461/2001, „autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili programul anual al achiziţiilor publice care cuprinde totalitatea contractelor de furnizare, de lucrări şi de servicii, pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în decursul anului bugetar următor (…) de a ţine seama de necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări”.
Potrivit art. 2 din OUG nr 60/2001 privind achiziţiile publice, „principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt: libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestatoare de servicii să aibă dreptul de a deveni, în condiţiile legii, contractant; eficienţa utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurenţial şi al criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziţie publică; transparenţa, respectiv punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică; tratamentul egal, respectiv aplicarea nediscriminatorie a criteriilor de selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică şi confidenţialitatea”. La art. 4 al aceleiaşi Ordonanţe se stipulează obligativitatea autorităţii contractante „de a impune, prin contractul de finanţare, aplicarea prevederilor prezentei OUG pentru atribuirea contractului respectiv. Ordonanţa nr. 60/2001 precizează că se pot face achiziţii prin cumpărare directă pentru produse, lucrări sau servicii „a căror valoare, fără TVA, cumulată pe parcursul unui an, nu depăşeşte echivalentul în lei a 1500 euro”. Conform prevederilor art. 10, contractele de achiziţie publică „se atribuie de regulă prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau restrânsă”.

Probleme cu diabetul

În luna iulie 2003 erau înregistraţi în România 420.000 de bolnavi de diabet, 75.000 având nevoie de tratament cu insulinã.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a declarat în presa centrală că, din păcate, în programul de diabet se înregistrează numeroase nereguli. Astfel, nu există nici Registrul Unic Naţional de Diabet, nici noi protocoale pe schema de tratament. În luna octombrie 2003 s-a cerut celor 92 de spitale care au secţii de diabet, printre care şi Spitalul Judeţean Bihor, să prezinte listele cu pacienţi. Numai 36 dintre acestea au transmis listele.
„Este o indisciplină care nu poate fi tolerată!” a spus preşedintele CNAS, adăugând că acesta este singurul program în care nu se poate cunoaşte tipul de medicamente utilizate.
Preşedintele CNAS a precizat că va iniţia un control în judeţele cu cele mai mari probleme şi va cere ministrului măsuri administrative drastice. „Se impune ordine în sistem, pe criterii pur medicale!” a subliniat dr. Cristian Celea.
Pentru programul de diabet la nivel naţional, în luna noiembrie 2003 a fost alocată suma de 159 de miliarde de lei, iar pe decembrie, 120 de miliarde de lei.
În Bihor, autorităţile medicale vehiculează cifra de 12.000 de bolnavi de diabet, dar nimeni nu a verificat câţi sunt în realitate, respectiv înregistraţi oficial. Potrivit unor surse din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, cifra reală ar fi în jurul de 8.000 şi există suspiciuni că se eliberează reţete pentru a fi decontate inclusiv pe numele unor decedaţi.
„În Bihor, medicii şi asistentele au primit «indicaţii» ca, la controalele medicale, pacienţii să fie declaraţi suspecţi de diabet. Un număr ciudat de mare de oameni figurează ca diabetici, dar autorităţile medicale n-au verificat dacă cifrele vehiculate corespund realităţii” — ne-au declarat sursele noastre.

Decontări neverificate

În judeţul nostru, directorul programului de diabet este însuşi dr. Aurel Babeş, directorul Spitalului Judeţean Bihor şi membru marcant al PSD-Bihor.
Împreună cu directorul financiar-contabil al Spitalului Judeţean, dr. Babeş este cel care semnează listele cu facturi aferente Programului Naţional „Prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie” finanţat de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
Conform unei situaţii centralizate privind consumul de medicamente pentru diabet în Bihor, raportat de medici, pe perioada ianuarie-august 2002, numărul reţetelor prescrise s-a ridicat la 33.675 de bucăţi, valoarea acestora totalizând 43.733.283.088 lei, valoarea medie a unei reţete fiind de 1,3 milioane lei.
Pe întreg anul 2002, suma decontată doar pentru diabet a fost de 52.463.055.218 lei.
În judeţ sunt doar 24 de medici ale căror reţete sunt acceptate pentru decontare: Amorin Popa, Adrian Bondici, Teodora Uivaroşan, Luiza Demian, Mircea Onaca, Adeiana Căpăţână, Dan Spoială, Camelia Prună, Eleonora Stanca, Mihaela Albu-Popoviciu, Aurel Babeş, Rodica Sima, Iuhasz Ştefan, Fulga Bolovan, Larisa Dumbravă, Maria Stan, Francisc Bodiss, Emeric Kekedi, Attila Zsigmond, Viorica Rusanovschi, Ionel Bălaj, Ioan Galea şi Margareta Pilipeti Popa.
În aprilie 2003, CJAS-Bihor a decontat, pentru diabetici, la cererea Spitalului Judeţean, respectiv a doctorului Aurel Babeş, suma de 8.975.429.699 lei. Pe luna iunie 2003, pentru medicamentele necesare diabeticilor a fost decontată suma de 4.064.531.815 lei. La nivelul întregului an 2003, pentru diabet, CJAS Bihor a decontat Spitalului Judeţean suma de 52,4 miliarde lei.

CJAS se face că plouă

Datoria conducerii CJAS Bihor era să verifice dacă cuantumul facturilor înaintate spre decontare, respectiv a achiziţiilor de medicamente în cantităţile specificate în facturi, se justifică din punct de vedere medical.
Responsabilitatea pentru aceste aspecte revenea (şi revine) directoarei generale a instituţiei, Simona Ardelean, precum şi directoarei economice, Florica Haşegan, şefa Serviciului Audit, avansată în locul lui Romulus Criste, căruia i-a expirat recent mandatul interimar. Responsabilitatea pentru decontarea facturilor pretinse la decontare de Spitalul Judeţean îi revine şi şefei Direcţiei Relaţii Contractuale, Serviciul Urmărire Servicii Medicale din cadrul CJAS, dr. Elena Moldovan. Ca să nu mai vorbim de Compartimentul Juridic al instituţiei.
Cei amintiţi mai sus aveau totodată, conform legii, şi obligaţia de a verifica modul în care s-au făcut achiziţiile de medicamente pentru diabet. Ei, bine, dacă vă vine să credeţi, nu s-a făcut nici o verificare. Motivele le putem doar bănui. Căci, dacă s-ar fi făcut o minimă verificare, s-ar fi constatat că acestea au fost achiziţionate, la „indicaţiile” directorului Aurel Babeş, fără nici o licitaţie, de la unele firme private, fără a se respecta nici un principiu economic.

Simpatiile doctorului Babeş

Care sunt firmele cărora Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, la cererea conducerii Spitalului Judeţean Bihor, le-a plătit cu o nepermisă generozitate zeci de miliarde de lei?
SC A&A Medical SA — Sucursala Cluj Napoca, Europharm Holding SA Oradea, Fildas Trading SRL Bucureşti, Polisano SRL Sibiu, Clinique Pharma Center SRL Cluj Napoca, Farmexim SA Bucureşti, Opremi Medfarm SRL Craiova. Cele mai consistente achiziţii s-au făcut de la firma A&A Medical SA.
Se impune o mică precizare, respectiv faptul că Simona Ardelean şi directorul financiar-contabil al Spitalului Judeţean sunt „prieteni de familie”. Dacă vă vine să credeţi, în condiţiile în care este vorba de zeci de miliarde de lei din banii publici, lucrurile s-au derulat cam în felul următor: conducerea Spitalului Judeţean alegea furnizorii după criterii ca „ochi frumoşi”, „legea lui Om” (Sunt om cu tine, eşti om cu mine-n.n.), „cine dă mai mult”, stabilea de comun acord cu aceştia preţurile, cantităţile de medicamente ce urmau să fie achiziţionate şi comisionul, după care se încheia afacerea. Facturile emise au toate, ca beneficiar, Spitalul Judeţean Bihor. Spitalul le trimitea spre decontare Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. Care Casă le deconta „cu ochii închişi”, fără să verifice măcar dacă firmele cărora li se face plata există măcar!

Cu mâinile până la cot în oala banilor publici

„Un asemenea comportament faţă de modul cum sunt cheltuiţi banii publici este inadmisibil! E clar că s-au făcut deturnări masive de fonduri, iar conducerile celor două instituţii, respectiv Spitalul Judeţean şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, nu sunt străine de acest lucru!” — ne-au declarat sursele noastre din Direcţia de Sănătate Publică Bihor.
În sprijinul afirmaţiilor de mai sus amintim şi faptul că directorului medical adjunct al Spitalului Judeţean, prof. univ. dr. ing. Adrian Maghiar, nu i s-a solicitat avizul, fiindcă, la o verificare chiar sumară, s-ar fi descoperit faptul că, pe de o parte, nu s-au respectat normele legale în vigoare privind achiziţia de bunuri şi servicii medicale din banii publici şi, pe de altă parte, cantităţile de medicamente achiziţionate nu se justifică din punct de vedere medical.

Justificări în dorul lelii

Interpelat de reporterii noştri, dr Aurel Babeş susţine că licitaţiile pentru achiziţiile de medicamente necesare bolnavilor de diabet, în perioada 2002-2004 au fost organizate de Ministerul Sănătăţii şi că acestea au fost perfect legale. Spre suprinderea noastră, dr. Bebeş afirmă că, la ora actuală, în Bihor ar fi 15.000 de diabetici, iar 13.000 s-ar afla în tratament.
GAZETA de Oradea a luat legătura şi cu Biroul de Presă al Ministerului Sănătăţii. În mod surprinzător, răspunsul l-am primit de la Biroul de Presă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Şi, după cum puteţi constata, el nu confirmă afirmaţiile directorului Spitalului Judeţean Bihor.
Din comunicatul primit reiese că Subprogramul „Prevenţie şi Control în Diabet şi alte Boli de Nutriţie” are alocat pe anul curent un buget de 1.500 miliarde lei şi că alocarea bugetului fiecărui judeţ s-a făcut „în baza indicatorilor fizici raportaţi de spitalele beneficiare şi verificaţi la nivelul caselor judeţene de asigurări de sănătate”. Referitor la problemele ridicate de noi, CNAS a precizat: „Până la 1 iulie 2003, achiziţia medicamentelor şi materialelor necesare derulării subprogramului «prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie», s-a efectuat de fiecare unitate sanitară contractantă cu respectarea prevederilor legale referitoare la achiziţiile publice. Începând cu 1 iulie 2003, achiziţia medicamentelor specifice necesare derulării acestui subprogram se face prin licitaţii la nivel naţional, organizate de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice, inclusiv a celor referitoare la aplicarea procedurii de licitaţie electronică. În judeţul Bihor, potrivit bazei de date a CNAS, în primul semestru al anului 2004 au beneficiat de tratament un număr de 11.114 bolnavi de diabet. Casele judeţene de asigurări de sănătate au atribuţii în evidenţa şi verificarea datelor privind pacienţii incluşi în acest subprogram”.

Babeş, în ofsaid!

Din comunicatul CNAS reiese clar că, până în iunie 2003, licitaţiile pentru achiziţia de medicamente necesare bolnavilor de diabet bihoreni trebuia să o facă „unitatea sanitară contractantă, cu respectarea prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice”, respectiv Spitalul Judeţean Oradea. Care nu a organizat nici un fel de licitaţii, directorul Babeş susţinând că acestea au fost organizate de Ministerul Sănătăţii. În plus, numărul bolnavilor de diabet care beneficiază de tratament constituie o enigmă care ar putea fi dezlegată doar de Curtea de Conturi. Conform doctorului Aurel Babeş, numărul acestora ar fi de 13.000, surse din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Bihor acreditează cifra de 8.000, dar potrivit datelor CNAS, în Bihor sunt înregistaţi doar 11.114 diabetici sub tratament.

Un comunicat pentru „neliniştea” diabeticilor

Conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bihor, căreia i-am solicitat explicaţii în legătură cu verificarea numărului de bolnavi de diabet şi a cantităţilor de medicamente înaintate spre decontare de Spitalul Judeţean, ne-a trimis prin fax următorul răspuns:
„Alocarea sumelor pentru medicamente şi materiale sanitare specifice pentru Subprogramul Prevenţie şi Control în Diabet şi alte boli de nutriţie, s-a realizat pe bază de contracte distincte, încheiate între Casa de Asigurări de Sănătate şi unităţile sanitare, în calitate de furnizori de servicii medicale, în funcţie de numărul de bolnavi trataţi şi de numărul şi de costul mediu/bolnav până în iunie 2003, iar începând cu această dată, aprovizionarea cu medicamente şi materiale sanitare specifice acestui subprogram pentru Centrul Judeţean de Diabet Bihor din Spitalul Judeţean Oradea se realizează prin licitaţie naţională, organizată de către Ministerul Sănătăţii, cu participarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Medicamentele se livrează Centrului de Diabet pentru întregul judeţ conform comenzii lunare înaintate CNAS de către Spitalul Judeţean Oradea, în urma unui buget annual/lunar alocat acestui Centru… Casa de Asigurări de Sănătate verifică lunar şi trimestrial evidenţa nominală a bolnavilor care beneficiază de acest subprogam, medicamentele şi materialele sanitare specifice, indicatorii şi situaţia stocurilor de medicamente şi materiale sanitare specifice, raportate de Spitalul Clinic Judeţean Oradea”.
Deşi am cerut în mod expres să ni se specifice şi numărul bolnavilor de diabet conform datelor centralizate ale CJAS-Bihor, s-a „omis” furnizarea acestei informaţii, precum şi răspunsuri punctuale la situaţia achiziţiilor de medicamente pentru diabet în perioada 2002-2004, respectiv dacă pentru selecţia furnizorilor au fost organizate sau nu licitaţii. Ceea ce spune multe, zicem noi, despre modul cum sunt făcute praf sutele de miliarde alocate pentru sănătatea bihorenilor, care sunt deturnate spre a spori bunăstarea clientelei pesediste din Ministerul Sănătăţii.