Mai mulţi clujeni din zona Râşca-Mănăstireni acuză că din dispoziţia omului de afaceri clujean Gicu Gânscă s-au tăiat mai mulţi copaci din cadrul composesoratului Asociaţia Pastorală Ciunca. Însă, pe de altă parte, oficialii celor două localităţi spun că nu ştiu şi că nu vor să se implice în această chestiune pentru că pădurea este a composesoratului care administrează după cum crede de cuviinţă fondul forestier.
Pe adresa redacţiei au venit mai multe sesizări din partea unor locuitori din zona localităţilor Râşca-Mănăstireni care spun că o parte din pădurea care aparţine Composesoratului Asociaţia Pastorală Ciunca a fost tăiată din dispoziţia omului de afaceri Gicu Gânscă.
“Pe la sfârşitul anului trecut, câteva sute de arbori molizi şi brazi, au fost tăiaţi din dispoziţia lui Gicu Gânscă Agenor. Tăierile au fost făcute la ieşirea din Beliş spre staţiunea Fântânele, în stânga şi dreapta şoselei, fără a avea nici o aprobare. La nivel de zvon am auzit că tăierile au fost făcute pentru a primi de la APIA. Pe păşunea respectivă, ani la rândul au păscut animalele oamenilor din Beliş şi Râşca-Pleş, fără a fi nimeni deranjat de copacii respectivi!”, spune una dintre persoanele pe care le-au contactat pe reporterii Gazeta de Cluj.
De asemenea, altă persoană susţine că înfiinţarea composesoratului s-ar fi făcut pe o serie de dispoziţii care nu sunt în concordanţă cu realitatea.
“La înfiinţarea composesoratului au fost nişte chestii tare ciudate făcute de domnul Gânscă. Păi păşunea şi pădurea aparţine de comuna Râşca, iar el este din Mănăstireni şi la chestiile astea cu composesoratul trebuie să fii din locul respectiv. Aşa oricine ar putea de la Bucureşti să facă ce vrea cu pădurile noastre!”, spune o persoană din Mănăstireni.
Gicu Gânscă Agenor nu a putut fi contactat de reporterii Gazeta de Cluj, iar oficialii comunelor Râşca şi Mănăstireni nu au dorit să comenteze situaţia.
Omul de afaceri Gicu Gânscă este parte în două procese care vizează activitatea composesoratului Asociaţia Pastorală Ciunca: în unul care are ca obiect “dizolvarea persoană juridică”, Gânscă are calitatea de intervenient, iar în celălalt este reprezentantul composesoratului.
Afaceristul care i-a pus cruce lui Rasdaq
Gicu Gânscă este clujeanul care a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de manipulare a pieţei de capital, dar a fost achitat definitiv de magistraţi. În urma acestui proces, reprezentanţii UE au decis că regimul pieţei Rasdaq nu este reglementat.
Procurorii clujeni Daciana Deritei şi Mircea Hrudei din cadrul DIICOT Cluj i-au acuzat pe Rareş Nilaş, director în cadrul BT Securites, Gicu Gânscă, unul dintre acţionarii ACI Cluj SA şi Grup 4 Instalaţii, brokerii Ana Oprean, Sergiu Dascăl şi Ionuţ Baboş, precum şi pe avocatul Victor Rusa de infracţiuni la legea privind piaţa de capital (Legea nr. 297/2004). Concret, acuzaţii sunt suspectaţi că au încălcat această lege în cadrul unor tranzacţii cu acţiunile SC ACI Bistriţa pe piaţa de acţiuni Rasdaq.
Procurorii spun că în perioada în care au avut loc tranzacţiile respective, piaţa Rasdaq s-ar fi aflat în fuziune cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB), piaţă reglementată de Legea pieţei de capital, şi că în acest fel, Rasdaq ar fi fost reglementată, fiind “în atenţia” CNVM. Pe de altă parte, avocaţii lui Nilaş şi ai lui Gânscă spun că, într-adevăr, fuziunea a avut loc, dar că acest lucru nu implică automat reglementarea Pieţei Rasdaq.
Dosarul lui Gânscă a însemnat mai mult decât rechizitoriul făcut de procurorul DIICOT Cluj. Prin decizia magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit, în mod definitiv, că piaţa Rasdaq nu are statut de piaţă reglementată şi, din această cauză, tranzacţiile bursiere efectuate pe piaţa Rasdaq nu pot forma obiectul infracţiunii de manipulare a pieţei de capital. Decizia magistraţilor este prima soluţie definitivă pronunţată într-un caz de manipulare a pieţei de capital.
Defrişări şi retrocedări pe bandă rulantă
Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, până acum s-a retrocedat sau se află în diferite faze de retrocedare o suprafaţă de circa 561.168,84 hectare, însă fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase. ”Modificarea regimului de proprietate prezintă interes în legătură cu problema integrităţii şi dezvoltării fondului forestier, în condiţiile în care noile categorii de proprietari manifestă atitudini diferite în legătură cu menţinerea folosinţei de pădure şi/sau cu o eventuală extindere a acesteia”, menţionează raportul. „Conform raportului Curţii de Conturi, din 1990 până în 2011, s-au tăiat 80 de milioane de metri cubi de masă lemnoasă, s-a tăiat ilegal. Paguba este estimată la 5 miliarde de euro. S-a tăiat de unde nu trebuie şi s-a furat practic, creând dezechilibre care au făcut să avem scurgeri de pe versanţi, să avem alunecări de teren, să avem torenţi, cum îi vedeţi din păcate şi în aceste zile”, a declarat ministrul Varga
De la baronul Kemeny la Gânscă
În anul 1928, locuitorii comunelor Mănăstireni şi Râşca au cumpărat de la societatea anonimă din Călăţele şi de la Baronul Kemeny, terenul situat în locul numit Ciunca şi pe care l-au folosit ca păşune. După 1939, locuitorii celor două comune au separat printr-un acord comun terenul, însă au continuat să folosească terenul împreună, dar cu două structuri administrative. În anul 1955, în baza decretului 303, păşunea a fost trecută în administrarea statului şi dată comunelor Râşca şi Mănăstireni. Apoi, amenajarea lacului de acumulare Fântânele a impus exproprierea locuitorilor din Belişul Vechi şi Giucuţa de Jos şi apoi refacerea gospodăriilor pe un alt amplasament. Astfel, din păşune s-a cedat în favoarea comunei Beliş o suprafaţă de 328 de hectare. După 1990 şi odată cu apariţia legilor restauratorii de proprietăţii, localnicii s-au organizat în composesorate şi au redobândit păşunea respectivă.
