Garda Forestieră Cluj a încasat în ultimii trei ani suma de 433677,70 lei, reprezentând prejudicii aduse faunei de interes cinegetic. Totodată, în urma unui proces cu AJVPS Cluj, cei de la Garda Forestieră Cluj a cerut celei din urmă să achite un prejudiciu în valoare de 156.000 de euro, din care judecătorii au admis suma de 126.000 de euro. Într-un răspuns oficial pentru Gazeta de Cluj, Şteţco Istrate, inspectorul-şef al Gărzii Forestiere Cluj, recunoaşte că nu a investit nimic din sumele recuperate.
Ce se întâmplă cu sumele recuperate?
Gazeta de Cluj a adresat Gărzii Forestiere Cluj mai multe întrebări privind prejudiciile recuperate din fondurile de vânătoare și utilizarea acestora, inclusiv despre suma de 126.000 de euro, recuperată de la AJVPS Cluj, stabilită printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel Cluj în dosarul 3307/117/2016.
În răspunsul oficial, inspectorul-șef Stetco Istrate a precizat că, în perioada 2022-2024, Garda Forestieră Cluj a încasat 433.677,70 lei, reprezentând prejudicii cauzate faunei cinegetice prin acțiuni ilegale. Aceste sume au fost virate direct în bugetul consolidat al statului, fără a fi reinvestite în refacerea fondurilor de vânătoare.
Referitor la despăgubirile datorate de AJVPS Cluj, Garda Forestieră recunoaște că banii sunt la dispoziția instituției, dar nu pot fi folosiți deoarece nu există o procedură aprobată pentru achiziția și repopularea cu exemplare de faună. Cu alte cuvinte, deși justiția a stabilit un prejudiciu, iar sumele au fost recuperate, lipsa unei reglementări clare împiedică utilizarea lor pentru refacerea fondurilor afectate.
Această situație ridică întrebări serioase despre gestionarea resurselor din vânătoare și despre eficiența mecanismelor de protecție a faunei sălbatice în România. Astfel, „ce se întâmplă cu sumele recuperate” rămâne o întrebare deschisă ce pare fără răspuns.
Procesul dintre Garda Forestieră şi AJVPS
Într-o decizie definitivă, Curtea de Apel Cluj a confirmat dezastrul cinegetic de pe două fonduri de vânătoare gestionate de AJVPS Cluj. Un controlul din 2016 a scos la iveală că în fondurile 11 Panticeu și 22 Stolna nu mai exista niciun exemplar de cerb comun. Garda Forestieră Cluj a catalogat situația drept un prejudiciu masiv și a cerut în instanță rezilierea contractelor de administrare.
Instanța a obligat AJVPS Cluj să plătească despăgubiri de 126.000 de euro, sumă redusă față de prejudiciul inițial estimat la 156.000 de euro, corespunzător valorii a 26 de exemplare de cerb comun. Sentința confirmă că scăderea efectivelor de cerbi cu 100% reprezintă o culpă clară a administratorilor fondurilor.
Într-o încercare de a-și justifica eșecul, AJVPS Cluj a aruncat vina pe ciobani, turme de oi, căutători de trufe și organizatori de jocuri de orientare turistică. Totuși, în această listă de „suspecți” nu s-a regăsit nici măcar o mențiune despre braconieri, deși dispariția completă a cerbilor ridică suspiciuni evidente.
Intervine, aşadar, o întrebare legitimă: dacă AJVPS Cluj nu a fost capabilă să protejeze fauna cinegetică, cine a beneficiat de pe urma acestei „dispariții” misterioase?
O moarte suspectă: sinuciderea fostului director al AJVPS, Ioan Meseşan, ar putea avea legătura cu procesul intentat de Garda Forestieră Cluj
În anul 2016, Ioan Meseșan, director al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Cluj timp de peste 16 ani, a fost găsit împușcat în sediul instituției de pe strada Cuza Vodă. Incidentul s-a petrecut în 2016, cu doar câteva zile înainte ca acesta să-și predea mandatul și gestiunea.
În jurul orei 15:40, poliția a fost sesizată că într-un imobil din Cluj a fost găsită o persoană decedată. Echipe de investigații criminale, criminaliști și medici legiști au ajuns la fața locului, stabilind că decesul a survenit prin împușcare. Meseșan a fost descoperit fără viață în propriul birou, după ce o colegă a auzit zgomotul împușcăturii.
Surse apropiate anchetei susțineau la aceea vreme că, deși oficial nu există o explicație clară a gestului său, planează suspiciuni asupra unor posibile nereguli financiare la AJVPS Cluj.
Preşedintele Comisiei Juridice a AJVPS, Marius Luca, acuzat de braconaj
Marius Luca, un avocat cunoscut din Baroul Cluj și președintele Comisiei Juridice a Asociației Vânătorilor și Pescarilor Cluj, este prins într-un scandal de braconaj. În anul 2024, poliția l-a depistat alături de alți doi bărbați și un copil de doar opt ani, într-o mașină plină cu arme și dispozitive interzise. Deși autorizația de vânătoare era „curată”, în vehicul se afla un fazan mort, iar printre arme s-a găsit și una echipată cu lunetă de noapte, strict interzisă de lege.
În data de 9 februarie 2024, un echipaj al Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase a descoperit pe fondul cinegetic 18 Feiurdeni un autoturism suspect. La bord se aflau trei vânători şi un copil. Oficial, aceștia nu împușcaseră nimic. Neoficial, polițiștii au găsit în mașină un fazan mort și patru arme de vânătoare, dintre care una dotată cu dispozitiv de ochire pe timp de noapte – un instrument preferat de braconieri.
Legea Vânătorii nr. 407/2006 interzice explicit folosirea dispozitivelor optice pentru tragere pe timp de noapte, fapta fiind pedepsită cu până la șapte ani de închisoare. Polițiștii au confiscat armele și dispozitivele și au deschis un dosar penal.
Citește și: CNA pregătește cenzura oficială în România. Guvernul vrea să controleze tot ce vezi, auzi și spui
