Garda Forestieră Cluj a fost controlată de inspectorii din Corpul de control al Ministerului Mediului, chemați să facă lumină într-un caz de dispariție a mii de metri cubi de lemn din pădurile unui clujean. Șeful Gărzii, Istrate Stețco, spune că nu are nimic ce să își reproșeze, dar Corpul de control a făcut un raport pe care l-a trimis la DNA Baia Mare. Acolo procurorii anchetează un dosar mult mai vast. În afacere sunt implicați pădurari, șefi de ocoale silvice, foști politicieni și, nu în ultimul rând, mulți bani.
În 90% dintre cazurile de furt de păduri în care copacii sunt tăiați la ras este vorba de pădurile Romsilva, adică cele ale statului. Este un fond forestier imens care târâie după el un prejudiciu pe măsură. Pădurile ar trebui să fie protejate de angajați plătiți din bani publici de la ocoalele silvice, direcțiile silvice, administrațiile Parcurilor Naționale, Garda Forestieră, Ministerul Pădurilor și secțiile de poliție ale Direcțiilor silvice. Această armată de oameni, bugetofagi, primesc salarii lunare de la stat, pe de altă parte primesc șpăgi și, în al treilea rând, fac afaceri cu păduri. Într-o proporție de 90%, averile celor care activează în acest sistem sunt obținute ilegal. Controalele nu se fac mai deloc, procesele verbale nu se întocmesc, fișele de calcul a prejudiciului nu există, iar copacii dispar prin magia drujbelor și a camioanelor care fac șleahuri prin pădurile chelite.
Clujeanul Crin Gălățeanu încearcă de mai mulți ani să demonstreze cum oamenii de afaceri din industria de exploatare a lemnului, de mână cu pădurarii și ceilalți angajați din instituțiile silvice, i-au furat mii de metri cubi de lemn, fără ca nimeni să fie tras la răspundere. A făcut plângeri penale, unele dintre ele apărând în presă în publicația clujust.ro, însă nimeni nu a fost găsit răspunzător de prejudiciu.
Cazul lui nu este singular, ci se aplică majorității celor care dețin suprafețe mari de păduri.
Majoritatea tăierilor ilegale sunt ascunse în acte de doborârile accidentale de arbori din cauza condițiilor meteo sau a calamităților. Oricum ar fi, în cazul lui Crin Gălățeanu, Garda Forestieră Cluj ar fi trebuit să se deplaseze în teren și să inventarieze copacii doborâți de eventualele furtuni sau calamități, să facă un proces verbal de identificare, iar toată documentația să fie trimisă la București pentru a fi semnată și aprobată de ministrul Mediului. Aceste lucruri nu sunt facultative, ci obligatorii și prevăzute de legislația în materie forestieră.
În zona Maramureșului, unde sunt localizate pădurile respective, nicio tăiere de pădure pe suprafețe mari nu este aprobată prin ordin de ministru.
Contract încheiat cu acte false sau inexistente
Tăierile ilegale masive de pădure sunt posibile prin crearea unui amenajament fără ca ministrul să semneze documentația. Astfel se taie ilegal sute și mii de metri cubi de lemn. Iar în cazul unui control de la Garda Forestieră, raportarea se face nu la situația reală, din teren, ci la amenajamentul anterior, chiar dacă nu este constituit legal pentru că nu are semnătura ministrului de resort și este unul fictiv.
”Mie mi s-a furat lemne din amenajamente, pe care cei de la Gardă mi-au spus că este obligatoriu să fie făcute, în valoare de 15 milioane de euro. Am proces cu cei de la Romsilva în care ei trebuie să îmi plătească despăgubiri de 15 milioane de euro pentru că lemnul a fost furat”, spune clujeanul.
În încercarea de a stabili prejudiciul, el a făcut mai multe solicitări la Direcția Silvică Maramureș și Garda Forestieră Cluj, însă a primit răspunsuri contradictorii și incomplete. Așa că a făcut o plângere la Ministerul Mediului, care a trimis un Corp de control pentru a lămuri situația.
Ceea ce s-a descoperit ar fi trebuit, cel puțin, să îi ridice semne de întrebare șefului Gărzii Forestiere Cluj, dar el spune că nu are nimic să își reproșeze lui sau subordonaților săi.
Potrivit raportului, care a fost trimis la DNA, în anul ianuarie 2007, Gălățeanu a încheiat cu Romsilva, reprezentată de OS Borșa din cadrul DS Maramureș, un contract de administrare pentru 822,76 ha fond forestier. Ulterior, proprietarul pădurii a încheiat un contract de exploatare cu firma Hobrer SRL din Borșa.
Deși suprafața de 108,5 ha, situată UP VIII ua 93 A, 93 B, 90 A și 91 A se afla sub contractul încheiat între Gălățeanu și OS Borșa, la jumătatea anului 2007, ocolul silvic a încheiat un alt contract cu SC Horber SRL Borșa. În acest contract cu o valabilitate de un an, firma figurează ca proprietar al pădurii.
Raportul arată că la semnarea contractului, firma nu a prezentat niciun document care ”să ateste dobândirea calității de proprietar asupra imobilelor care fac obiectul contractului de prestări servicii silvice în cauză. Dreptul de a încheia contracte de prestări servicii silvice sau contracte de administrare este un drept rezervat exclusiv proprietarilor de păduri. Menționăm că acest contract nu este înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Regim silvic și de Vânătoare Cluj Napoca”, arată documentul trimis la procurori.
Peste 20.000 mc de lemn luați de (a)vântul șefilor din silvicultură
Astfel, cu concursul angajaților DS Maramureș, a Gărzii Forestiere Cluj lemnul a început să dispară din pădurea lui Gălățeanu.
Trebuie menționat că toată această afacere s-a sprijinit pe acte false și incomplete. Este vorba despre suprafața inclusă în ua 90 – 93” care dispărut din arondarea Ocoalelor Borșa – Dragomirești, fără știința proprietarului, fără vreun proces-verbal, și fără vreo inspecție a Gărzii Forestiere, așa cum o impune legea atunci când sunt rase pădurile.
Raportul mai arată că ”nu au fost puse la dispoziția echipei de control documente (act de inspecție de fond, proces verbal de predare – primire, a cantonului silvic), din care să rezulte predarea suprafeței către o structură silvică autorizată în vederea asigurării continuității serviciului de pază pentru această suprafață la expirarea celor 180 de zile de asigurare a pazei subvenționată de la bugetul de stat. Au fost puse la dispoziția echipei de control documente din care rezultă că numai suprafața de 676,66 ha din totalul celor 822,76 ha au fost predate către Ocolul Silvic Borșa SRL”, arată raportul.
Practic, 146,1 ha s-a pierdut în conturile exploatatorilor și sub ochii reprezentanților Romsilva și a Gărzii Forestiere Cluj.
La Garda Forestieră Cluj există un proces verbal (9405/8.7.2019) în care se face referire la o adresă a Ocolului Silvic Dragomirești, actualul OS Borșa, din care rezultă că ”a fost preluat de către OS Dragomirești de la OS Borșa terenul forestier care face obiectul controlului de fond situat în VIII Țibău ua 90 – 93”.
”Din nota de constatare din 17.090.2020, înregistrată la Ocolul silvic Borșa, încheiată cu reprezentanții Direcției corp control, Integritate și Anticorupție din cadrul Ministerului Mediului rezultă că suprafața de 146,1 ha nu se află în paza și arondarea OS Silva Borșa.”
În perioada 2007 – 2009, OS Borșa a autorizat să se taie o suprafață de pădure echivalentă cu 24.261 mc de lemn. Din această cantitate, potrivit unei situații care acum este studiată de DNA, 21.135 mc de lemn provine de pe urma unor evenimente accidentale (calamități naturale, n.red.). Cu alte cuvinte, în opinia Gărzii Forestiere Cluj, a ITRSV Cluj, OS Borsa, Direcției Silvice Maramureș, nu țapinarii, cot la cot cu pădurarii, au ras pădurile, ci natura, care le-a încărcat în TIR-uri și le-a vândut!
Șeful Gărzii Forestiere Cluj: ”Nu avem nimic de reproșat !”
Din raportul inspectorilor de la Ministerul Pădurilor reiese că cei de la Ocolul Silvic Dragomirești nu au dat doi bani pe controlul făcut de Ministerul Mediului și nu au arătat niciun act ( delegații de marcare emise, rapoarte de folosire a dispozitivelor silvice de marcat, etc.). Iar în lipsa acestor acte, nimeni nu putea emite autorizații de exploatare. Din nou, concluzia este că pădurea s-a furat cu concursul reprezentanților instituțiilor din calimeră.
După data de septembrie 2008, OS Borșa nici măcar nu a mai încărcat documentația aferentă exploatării de masă lemnoasă în programul SUMAL, așa cum prevede legea.
”În cazul partizilor autorizate în anul 2007 în beneficiul operatorului economic SC Horber SRL și a partizilor autorizate în anul 2008 în beneficiul operatorului economic SC Romanel International Grup SA Vatra Dornei, nu au fost puse la dispoziția echipei de control procesele verbale de predare spre exploatare a parchetelor mai sus amintite. (…) În cazul partizii 1285 autorizată în anul 2009 în beneficiul operatorului economic SC Romanel International Grup SA Vatra Dornei, cu ocazia verificărilor efectuate, nu a fost pus la dispoziția echipei de control procesul verbal de predare spre exploatare a parchetelor mai sus amintite”, arată raportul.
Potrivit acestui document, de aprobarea acestor acte trebuia să se ocupe inspectorul șef al ITRSV Cluj Napoca, adică Istrate Stețco.
Cu toate acestea, el spune că nu are ce să își reproșeze și că acuzațiile sunt nefondate.
”Nu vă dau nicio declarație pentru că sunt foarte multe acuzații aduse de domnul Crin, dar niciuna probată. Nu am ce să vă spun ! Noi ne-am făcut treaba conform prevederilor legale și nu avem nimic de reproșat”, a declarat Istrate Stețco, directorul Gărzii Forestiere Cluj.
Însă, raportul continuă să îl arate cu degetul pe Stețco.
”Avizul favorabil privind executarea prin derogarea de la prevederile amenajamentului OS Borșa, UP VIII, emis de inspectorul șef al ITRSV Cluj-Napoca, având ca obiect recoltarea unui volum de 5.800 mc din UP VIII Țibău ua 90A,91A și 93A, în care se menționează că proprietar este domnul Horj Lupu – SC Horber SRL, precizăm că acesta nu putea fi beneficiar legal al acestui ”aviz favorabil”deoarece nu deținea un titlu translativ de proprietate”, mai arată raportul. Aceste aspecte, evidențiază modul discreționar în care au fost autorizate ilegal tăierile de păduri și nu mai necesită vreun comentariu sau explicație suplimentare, deoarece ilegalitatea este evidentă.
O familie de pădurari cu un fost deputat PNL băgați în afacere
Cei cu care se luptă Crin Gălățeanu în disputa lui pentru recuperarea prejudiciului sunt oameni din sistem. Șeful Ocolui Silvic Dragomirești este Pavel Horj. Între 2007 – 2009 a fost șeful Direcției Silvice Maramureș, apoi deputat PNL. A revenit la Direcția Silvică Maramureș și acum este șeful Ocolul Silvic Dragomirești. Lupu Horj este patronul Horber, adică firma de exploatare care a ras pădurile. El este vărul lui Pavel Horj.
Garda a uitat să constate infracțiunea
O altă problemă cu care Garda Forestieră Cluj trebuie să se confrunte constă în faptul că instituția nu a încheiat niciun proces verbal de infracțiune, cu fișa calculului prejudiciului. documentul trebuia trimis la proprietarul pădurii tăiate, la firma care făcut tăierile și la ANAF. Altfel prejudiciul nu poate fi recuperat.
”Când, spre exemplu, angajații firmei Horber SRL au fost prinși de pădurari în parchet cu 17.000 mc de lemn pentru care nu aveau niciun act de exploatare, legea prevede că este vorba de o infracțiune. Grigore Tomoioagă, pădurar, a fost prins cu un prejudiciu de 40 milioane de euro și încă este în funcție, nu i se suspendă avizul de pădurar, nimic! Cu actele de constatare al prejudiciului, proprietarii de păduri pot deschide procese pentru recuperarea banilor, dar în lipsa acestor documente, oamenii nu pot face nimic”, explică proprietarul clujean de pădure.
Acest zmeu corupt, in toata aceasta peruoada a facut acte doar sa poleiasca, apoi sa acopere furturile de lemn.
Este inspector sef de 10 ani de zile.
Si in tot acest timo, el si pinguinii lui coruptu s-au facut ca lucreaza, pkus razbunari oe cei care au incomodat.
Atat.
Procurorii sa isi faca treaba.
Istrate nu știe niciodată nimic.
El fabrica documente sa se acopere, auziți domnilor procurori?
Fabrica încontinuu documente sa se acopere!
La fel și pinguinii urat mirositor de pe lângă el, câțiva deșălați care se ascund de presa, de ședințe adevărate.
Ei niciodată nu știu ca se taie lemn, ca se ocupa abuziv fond forestier național, mai rău, ca suprafețe întregi de pădure au fost introduse în intravilanul localităților, chiar lângă ei.
Dacă nu este prin hotărâre de consiliu local ei nu mai verifica, sunt atât de căpsați încât nu pot duce și sa vrea un control pe firul documentelor, astfel încât sa despice firul în patru.
pana acum un transport de lemne furate , costa 1200 lei -o dubița umpluta aproape pe jumatate , nu se poate stabili exact metri cubi sau steri ! ei , de acum incolo aceasi cantitate costa 1400 lei ! l-am intrebat pe ,, furnizor ,, de ce sa scumpit ,a raspuns ca sa scumpit spaga de la nivel de padurar in sus , sa scumpit benzina deci smecherii, adica sefii cand vin sa ridice spaga de la padurar , consuma benzina mai scumpa ..! incredibil !!