Curtea de Apel Cluj a dat câștig de cauză ziarului Gazeta de Cluj și jurnalistului Răzvan Robu, dați în judecată de RUS DORETA, un contabil clujean cercetat pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Motivul pentru care contabilul a deschis procesul a fost că în ziar au fost publicate informații despre faptul că în timp ce Rus este cercetată de procurori, împreună cu firma GARESSIO SRL au derulat o afacere imobiliară. Blocurile construite în imediata apropiere a unei școli și grădinițe din cartierul Zorilor au fost edificate fără nicio problemă în perioada în care s-a judecat acest proces. Afacerea în care Doreta Rus este cercetată penal ar beneficia, potrivit unor surse, de protecția unui fost ministru PSD, un baron local implicat, printre altele, și în afacerile cu mașini.
La sfârșitul lunii trecute, C MPEAN Anamaria și HAMCIUC Daniela, judecători în cadrul Curții de Apel Cluj au decis să dea câștig de cauză ziarului Gazeta de Cluj și jurnalistului Răzvan Robu în procesul intentat Doreta Rus și firma Garessio. Contabilul și firma pe care o patronează au deschis această acțiune în justiție pentru că au fost deranjați de publicarea unui articol în care se prezenta faptul că Rus este cercetată pentru evaziune fiscală, spălare de bani, etc, într-un dosar în care prejudiciul estimat de procurorii DIICOT a fost de aproximativ 4,5 milioane lei.
”Respinge apelurile declarate de Rus Doreta și Garessio SRL împotriva sentinței civile nr. 61/01.02.2021 pronunțată de Tribunalul Cluj in dosarul nr. 328/1285/2020. Admite apelul declarat de apelanții Bum Media SRL si Răzvan Robu împotriva sentinței civile nr. 61 din 01.02.2021 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. 328/1285/2020, pe care o schimba in sensul ca respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamantele G SRL RD in contradictoriu cu paratii RR si BM SRL. Obliga in mod egal reclamantii la plata sumei de 1.785 lei cheltuieli de judecata in favoarea paratei BM SRL in prima instanta. Cu drept de recurs in 30 de zile de la comunicare. Calea de atac se va depune la Curtea de Apel Cluj. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei, azi, 28.06.2022”, arată soluția pe scurt a instanței.
În prima fază a acestui proces, judecătorul Crina Capotă a dat câștig de cauză contabilului cercetat penal și i-a obligat pe cei care au publicat articolul respectiv să plătească daune morale în valoare de 15.000 lei.
Ce a frapat la decizia judecătorului Capotă a fost faptul că, din cuprinsul motivării sentinței respective, transpare faptul că nu a studiat dosarul. Mai mult, ea nici nu a dorit să îl audieze pe autorul articolului.
În motivarea ei judecătorul scrie că autorul articolului face referiri la trafic de trafic de carne vie, fără ca în cuprinsul textului să se facă referiri la acest tip de infracțiuni.
Pentru ca judecătorul Capotă să motiveze hotărârea respectivă a fost nevoie de o reclamație la Inspecția Judiciară și CSM pentru că a durat mai mult de un an de zile ca judecătorul să finalizeze sentința dată. Termenul limită este 3 luni. Inspecția Judiciară nu a dat nicio sancțiune pentru faptul că judecătorului i-a trebuit un an de zile pentru redactarea câtorva pagini.
”În continuarea articolului, pârâtul ţine să sublinieze că iniţial beneficiarul proiectului a fost Hassoun Sofyan Yosif, un sirian implicat, alături de fratele său, în traficul de carne vie din România, sugerând astfel, în mod indirect, că reclamantele ar avea legături cu persoane cercetate pentru fapte penale grave”, este scris, negru pe alb, în motivarea judecătorului Crina Capotă.
Dacă Hassoun Sofyan Yosif, persoana menționată în cadrul motivării, ar citi acest paragraf din cadrul motivării scrise de judecătoarea Capotă, ar câștiga, fără drept de apel, un proces de calomnie. În articolul de presă la care judecătorul face referire nu apare în niciun loc acuzația că sirianul ar fi implicat în vreo rețea de trafic de ființe umane, ci de carne destinată consumului.
Impresionată de lacrimi, judecătorul a luat în brațe contabilul (cu tot cu evaziune)
În cadrul motivării semnate de Crina Capotă, judecătorul mai scrie că autorul articolului nu a făcut proba verității, atunci când a trasat o paralelă între cazul de evaziune fiscală în care este implicat contabilul Doreta Rus și afacerea imobiliară pe care a construit-o în gardul unei școli. Faptul că procurorii DIICOT au confirmat că Rus este cercetată într-un dosar de evaziune, nu a constituit nicio probă, în opinia magistratului.
”(…) în privința judecăților de valoare nu se impune a se face proba verității celor afirmate, însă acestea trebuie să aibă o bază factuală suficientă. „Faptele”, afirmaţiile factuale sunt, însă, susceptibile de proba verităţii, însă posibilitatea de a sancționare este subsumată de C.E.D.O. bunei-credințe a celui ce face afirmațiile în discuție și de respectarea deontologii profesionale care impune verificarea informațiilor. Din această perspectivă, instanţa reţine că pârâţii nu au făcut proba verităţii şi nici dovada verificării informaţiilor anterior publicării articolului. Astfel, aceştia au ataşat întâmpinării o serie de plângeri/reclamaţii ale vecinilor proiectului imobiliar, despre care se susţine că au fost transmise autorităţilor locale. Plângerile formulate sunt din anul 2017, respectiv 2019. Pârâtul Robu Răzvan nu a dovedit că reclamanta Garessio ar fi depus spre avizare un proiect imobiliar prin care să se încalce regimul de înălţime al zonei şi nici nu a făcut dovada că anterior publicării articolului ar fi solicitat informaţii în acest sens de la autorităţile locale (aspect din care ar fi reieşit buna sa credinţă). Chiar în interiorul articolului, pârâtul arată că proiectul depus iniţial de fostul proprietar al proiectului imobiliar a fost retras. Dat fiind faptul că articolul cuprinde afirmaţii factuale este necesară proba verităţii, nu doar existenţa unei baze factuale suficiente (ca în cazul judecăţilor de valoare). În al doilea rând, instanţa reţine că informaţiile privind implicarea reclamantei Rus Doreta într-un dosar penal nu erau de actualitate la momentul publicării articolului. La momentul demarării urmăririi penale (2015), în presa locale au fost redate (într-o formă asemănătoare) fragmente din actele procesuale întocmite de procurori. Readucerea acestor aspecte în atenţia opiniei publice, în lipsa altor elemente (cum ar fi trimiterea în judecată, condamnarea în primă instanţă sau în apel) nu prezintă un interes actual la momentul publicării articolului.
Judecătorul a considerat în motivare că, faptul de a publica informații despre dosarul de evaziune fiscală este o faptă ilicită pentru că publicarea informațiilor nu a era de actualitate, ținând cont că dosarul de evaziune a fost deschis în anul 2015.
Iar, prejudiciul moral a fost dovedit prin declarațiile unui martor care a spus că Doreta Rus a plâns ! Însă judecătorul pierde din vedere faptul că, autorul articolului sau ziarul nu au pus-o pe Doreta Rus să se implice în evaziunea fiscală.
În ceea ce o priveşte pe reclamanta Rus Doreta, instanţa reţine că, prin articolul publicat-fiind evidentă intenţia de publicare a acestor informaţii de „senzaţie”, informaţii nefundamentate pe o bază factuală solidă, reclamantei i-au fost încălcate drepturile personale nepatrimoniale fundamentale constând în dreptul la reputaţie şi dreptul la propria imagine. Chiar dacă informaţiile privind demararea urmăririi penale împotriva reclamantei au apărut anterior în spaţiul public, readucerea acestora în discuţie, după o perioadă relativ lungă de timp (4-5 ani), la momentul la care nu erau de actualitate, sunt apte să producă un prejudiciu de imagine reclamantei. În cuprinsul întâmpinării, pârâţii au arătat nu s-a dovedit existenţa unui prejudiciu. Din depoziţia martorului Kinal Csaba-Andras (f. 32-33), rezultă că reclamanta Rus Doreta a fost marcată de apariţia articolului („cred că a şi plâns, m-a sunat de 2 ori plângând că nu crede aşa ceva (…) 100% era revoltată, necăjită, plus că eram în discuţie atunci cu nişte proiecte imobiliare pe care le aveam şi era necăjită cum să facem întrunirea având in vedere apariţia articolului”). Fapta ilicită există, iar reclamantei Rus Doreta i s-a cauzat un prejudiciu moral de imagine, în condiţiile în care aceasta are calitatea de expert contabil, precum şi de administrator la unele societăţi comerciale”, mai arată motivarea.
Evaziune cu mașini protejată de un fost ministru PSD
În cadrul articolului de presă pentru care contabilul a deschis acțiunea în instanță, se arăta că Doreta Rus avea legături cu Nicolae Nagy, cunoscut ca Miki de la Webcar, care conducea o rețea de traficanți de mașini de lux în cadrul căreia se șunta plata TVA-ului. Valoarea prejudiciului în cadrul acestui dosar a fost calculată la 4,5 milioane de euro.
Nagy conducea un ”grup structurat, constituit pentru o anumită perioadă de timp (2009 – 2015) şi care a acţionat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracţiuni de evaziune fiscală prin intermediul unui circuit evazionist compus din societăţi comerciale structurate pe 4 paliere, având ca firme de „interfaţă” SC ELG MOTORS SRL, SC WEB MOTORS SRL şi SC ECO-JOB SRL şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În cadrul grupării conduse de Nagy, un rol important îl avea Cristina Ionela Dig.
În perioada 2013 – 2014, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi prin acte materiale repetate, inculpata Dig Ionela-Cristina, în calitate de administrator al SC GMT CONFORT CONSULTING SRL, a ajutat-o, cu intenţie, pe suspecta Rus Doreta, furnizându-i documente care atestă tranzacţii fictive emise în numele SC GMT CONFORT CONSULTING SRL să evidenţieze în actele contabile şi în celelalte documente legale ale SC RUS BUSINESS SUPPORT SRL cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, precum şi operaţiuni fictive provenind dintr-un lanţ de tranzacţii succesive de la un grup de societăţi comerciale structurate pe 4 paliere, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale şi cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat”, se arăta în articol.
Ancheta bate pasul pe loc pentru că afacerea ar fi beneficiat de protecția unui PSD-ist notoriu din Cluj Napoca, fost ministru și implicat în mai multe afaceri cu cântec printre care și cele cu mașini.
