Gazeta de Cluj dezvăluie, Garda Forestieră confirmă: La Muntele Băișorii se fură lemne ca-n codru 

Garda Forestieră Cluj pare că a găsit calea de scăpare din bucla temporală în care se învârtea de luni de zile, în încercarea de a desluși misterul defrișărilor din Stațiunea Muntele Băișorii, făcute de șeful Ocolului Silvic Turda, Alin Ispas. La sfârșitul lunii februarie, Istrate Ștețco, a transmis pentru Gazeta de Cluj că a instituția pe care o conduce a finalizat verificările și a înaintat o adresă către Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda prin care arată că există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unor infracţiuni silvice privind reducerea suprafeţei fondului forestier naţional, dar și fapte penale ale personalului silvic. 

În vara anului trecut, Gazeta de Cluj a dezvăluit cum șeful Ocolului Silvic Turda, Alin Ispas, a început defrișarea unei păduri din localitatea Valea Ierii pentru a-și construi, prin interpuși, o cabană pe un teren concesionat de la Composesoratul Muntele Băișorii. Ispas a declarat la acea vreme că nu el este proprietarul cabanei și al terenului defrișat, însă localnicii ne-au transmis că șeful Ocolului Silvic Turda și-a băgat la înaintare rudele în acest proiect imobiliar, pentru a nu se trezi într-o situație de conflict de interese.

Tot atunci, am transmis o solicitare în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public prin către Garda Forestieră Cluj, prin care solicitam să ni se comunice dacă terenul defrișat de „rudele” șefului Ocolului Silvic Turda, Alin Ispas, face parte din fondul forestier sau nu. 

Garda Forestieră a confirmat furturile de arbori semnalate de Gazeta de Cluj

După aproape nouă luni, Garda Forestieră Cluj ne-a comunicat că în urma unor ample verificări a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda în legătură cu faptul că, în cazul defrișărilor efectuate pentru edificarea cabanei ce aparține lui Alin Ispas, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unor infracţiuni silvice privind reducerea suprafeţei fondului forestier naţional și alte infracţiuni ce fac referire la fapte penale săvârșite de personalul silvic.

„Vă înaintăm, în fotocopie, întreg dosarul care a stat la baza întocmirii raportului, conținând un număr de 239 pagini numerotate de la 1 la 239, însoțite de Anexa 1 (13 pagini) şi Anexa 2 (13 pagini). 

Având în vedere cele consemnate în raportul de activitate întocmit de către agentul constatator din cadrul Gărzii Forestiere Cluj, înregistrat la Garda Forestieră Cluj sub nr. 1270/26.02.2024, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unor infracţiuni silvice privind reducerea suprafeţei fondului forestier naţional, prevăzute de art. 106 din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic), cu modificările şi completările ulterioare şi alte infracţiuni prevăzute de C.pen. prin fapte ale personalului silvic. 

De asemenea având în vedere aspectele constatate cu ocazia verificărilor efectuate, apreciem că sunt incidente prevederile art. 3 lit. m) din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea naţională a României, cu modificările și completările ulterioare, care prevede:,Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele:… m) orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol, apelor şi altor asemenea resurse, precum şi monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinţe la nivel naţional sau regional”, se arată în actul de sesizare înaintat de Garda Forestieră Cluj către Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda. 

Istrate Ștețco:  Este o nebuloasă totală acolo

Reporterii Gazetei de Cluj l-a contactat pe Istrate Ștețco pentru a-i solicita un punct de vedere în legătură cu aspectele constatate în urma verificărilor. Șeful Gărzii Forestiere Cluj ne-a comunicat că fondul forestier a fost diminuat și au existat tăieri ilegale de arbori. Mai mult, nu numai proprietarul cabanei ar fi vinovat de infracțiunile sesizate, ci și un proiectant care ar fi mutat niște limite în momentul în care a fost realizat amenajamentul silvic, în anul 2011. Din păcate, nici până la acest moment nu a fost elucidată problema terenului defrișat în ceea ce privește încadrarea lui în fondul forestier. Istrate Ștețco a transmis că nu s-a ajuns la o concluzie în legătură cu acest aspect, deoarece „sunt tot felul de lucruri ciudate acolo”. 

„La o primă vedere, se pare că a fost diminuat fondul forestier și se pare că au fost și tăieri ilegale. Cred că sunt mai mulți vinovați, nu numai proprietarul cabanei pentru că au diminuat suprafața fondului forestier, proiectantul a mutat niște limite. Este o chestiune mai complicată acolo. Mai multe detalii le-am dat domnilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda pentru efectuarea cercetărilor. Le stăm la dispoziție cu tot ce știm sau cu ce putem demonstra, le prezentăm toate documentele. Este o nebuloasă totală acolo. Organele de cercetare penală vor trebui să stabilească anumite aspecte extrem de delicate în cauză. Până atunci, încă nu ne putem pronunța. Sunt tot felul de lucruri ciudate acolo.”, a declarat șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco.  

Alin Ispas știa că nu se pot face tăieri până la stabilirea unei conduceri legale, dar nu s-a putut abține 

Acum, responsabilitatea de a trage la răspundere persoanele vinovate de defrișarea unei păduri tinere pentru ridicarea unei cabane a rămas în sarcina Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda. Printre persoanele care ar putea furniza informații relevante sau chiar ar putea fi anchetate de procurori în acest caz se numără Maria Cirebea, femeia despre care membrii Composesoratului Muntele Băișorii susțin că s-a instalat ilegal la conducerea structurii. Ea s-a ocupat în ultimii ani de gestionarea resurselor deținute de composesorat și a generat un adevărat haos după ce a parcelat terenurile și le-a închiriat unor persoane fizice sau societăți comerciale. Având în vedere că terenul defrișat a fost concesionat de Composesoratul Muntele Băișorii, cel mai probabil Maria Cirebea a fost cea care și-a dat acordul pentru tăierea arborilor și construirea cabanei. 

Membrii composesori susțin că nu au fost întrebați dacă sunt de acord cu defrișarea și concesionarea terenului și nici nu a existat o ședință în care să li se solicite acordul pentru a marca arborii respectivi în vederea tăierii. Mai mult, oamenii au afirmat că nu știu ce s-a întâmplat cu lemnul tăiat și că nu au primit nicio explicație în urma acestei acțiuni. 

Situația ridica mai multe întrebări, având în vedere că nu a fost stabilită o conducere legală a composesoratului, Maria Cirebea fiind cea care, deși nu are acest drept, decide soarta pădurilor din zonă. Mai mult, membrii composesori au arătat că, în primăvara acestui an, când a avut loc o ședință privind amenajamentul silvic al fondului forestier,  reprezentanții Agenției Pentru Protecția Mediului Cluj au stabilit că nu se va face niciun demers, nu se vor efectua tăieri de arbori sau închirieri de terenuri, până când nu vor fi soluționate litigiile legate de suprapunerea terenurilor din localitate și va fi decisă conducerea composesoratului. Potrivit surselor noastre, la acea ședință ar fi luat parte și Alin Ispas, care pare că nu a înțeles concluzia la care au ajuns membrii composesori și instituția de mediu.