Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotarat intr-o ședința de plen de saptamana trecuta ca judecatorii nu pot deține funcții de conducere in cadrul unitaților de invațamant superior, precum a deținut intr-o calitate suspecta de incompatibilitate președintele Tribunalului Cluj, Sorina Siserman. Victoria saptamanalului Gazeta de Cluj, care a aratat prima data aceasta suspiciune de incompatibilitate, este ca magistratul Siserman a renunțat la funcția de conducere de la Universitatea Dimitrie Cantemir.
Chiar daca magistratul Sorina Siserman nu și-a recunoscut vina printr-o demisie din funcția de judecator, datorita incalcarii hotararii plenului CSM, aceasta și-a dat demisia din funcția de conducere din mediul universitar. Inspecția Judiciara și CSM a scos-o basma curata pe Sorina Siserman, deși numarul de voturi nu a putut fi facut public.
“Nota Inspectiei Judiciare nr. 4231/IJ/3108/DIJ/2012 cu privire la sesizarea din oficiu in urma publicarii in ziarul Gazeta de Cluj a unui articol in cuprinsul caruia s-au formulat acuzatii de incompatibilitate la adresa doamnei judecator SORINA SISERMAN, presedintele Tribunalului Cluj.
Soluție
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca nu se impune modificarea dispozitiilor art.6 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, in sensul ca judecatorii si procurorii, care au calitatea de cadru didactic, pot ocupa numai functii de executie in structurile unei facultati sau universitati, precum si in structurile unei institutii de cercetare in domeniul juridic”, se arata in decizia plenului de pe 13 decembrie 2012.
Hotararea ramane in picioare
Redam in continuare o parte din sentința care arata ca hotararea CSM 821 este complet valabila și ca ea trebuie respectata, sentința data de Curtea de Apel Timișoara. Acest lucru intarește faptul ca cei doi judecatori s-ar afla intr-o stare de incompatibilitate.
SENTINTA CIVILA NR.392
“S-a luat in examinare actiunea formulata de reclamantul U. (…) si intervenientii in interes propriu F. G. si N. G in contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii B, avand ca obiect litigiul privind magistratii.
Avocatul intervenientilor in interes propriu F. G. si N. G solicita respingerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii ca neintemeiata, conform celor expuse in cererea de interventie iar pe fond admiterea actiunii reclamantului, admiterea cererilor de interventie in interes propriu formulate de intervenientii F. G. si N. G, anularea in tot a hotararii D. nr. 821/4.09.2008, intrucat aceasta contravine Constitutiei si legilor in vigoare, fara cheltuieli de judecata si mai arata ca nu mai insista in suspendarea executarii hotararii atacate. Curtea deliberand asupra cauzei de fața, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 29.10.2008 sub nr(…) reclamantul U. J., a chemat in judecata pe paratul Consiliul Superior al Magistraturii, solicitand instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna anularea, ca netemeinica si nelegala a Hotararii nr.821 din 4 septembrie 2008 emisa de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; in baza art. 4 din Legea nr.554 din 2decembrie 2004 a contenciosului administrativ si pe cale de exceptie sa se constate nelegalitatea acestei hotarari si sa se dispuna suspendarea respectivei hotarari, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei.
In motivarea actiunii se arata ca reclamantul este cadru didactic universitar la Universitatea de Vest „E. H.” A – Facultatea de Stiinte juridice A, catedra I de drept privat, incepand cu anul universitar2000/2001, ca titular lector universitar la disciplina Drept privat R si Dreptul familiei, post ocupat prin concurs, apoi conferentiar universitar doctor incepand cu anul universitar 2003/2004 si de profesor universitar doctor, titluri didactice obtinute prin concurs in conditiile si cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
In aceleasi conditii legale in luna martie 2000 a fost ales E. al Facultatii de Stiinte juridice A, iar in luna martie 2008 a fost reales in functia de decan al aceleiasi institutii de invatamant superior.
Se invedereaza ca dupa dobandirea competentelor profesionale, impuse de exigențele specifice domeniului invatamantului universitar si gradelor didactice mentionate, a cumulat contractul atipic de munca pentru functia de judecator cu contractul de munca pentru functia didactica de Profesor universitar doctor si cea de E. la Facultatea de Stiinte Juridice A.
Se arata ca in statele europene, practicienii dreptului, cu precadere judecatorii si procurorii de prestigiu, sunt stimulati sa devina cadre didactice universitare in beneficiul invatarii si aplicarii dreptului. Cu toate acestea, se mentioneaza ca paratul prin art. l din Hotararea nr.821/4 septembrie 2008 a decis, intr-o maniera contrara legii, ca judecatorii si procurorii pot ocupa numai functii de executie in facultati si universitati.
[…]Astfel fiind, sunt aplicabile si prevederile art. 7 din legea nr.554/2004, conform carora „Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia”.
Procedura prealabila administrativa reprezinta o conditie de exercitare a dreptului la actiune, motiv pentru care neindeplinirea acesteia atrage inadmisibilitatea actiunii, potrivit art.109 alin 2 Cod proc. civ. In cazul unei cereri de interventie principala se impune respectarea aceleiasi cerinte a plangerii prealabile, fața de imprejurarea ca cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta de lege pentru cererea de chemare in judecata, conform art. 50 Cod proc. Civ., cererea incidentala urmand conditiile impuse pentru promovarea actiunii in contenciosul administrativ.
Totodata mentionam ca jurisprudenta a statuat ca articolul 21 alin 4 din Constitutia Romaniei nu inlatura caracterul obligatoriu al procedurii prealabile, intrucat se refera la caracterul facultativ și gratuit al jurisdictiilor speciale administrative iar nu la recursul ierarhic sau gratios . E. procedurii administrative prealabile reprezinta o conditie obligatorie, a carei neindeplinire afecteaza insusi exercitiul dreptului la actiune.
Prin urmare, prin indeplinirea procedurii prealabile nu se incalca accesul liber la justitie, ci se respecta o conditie impusa de legea speciala in materie. Nu se poate pune semnul egalitatii intre plangerea prealabila efectuata de catre cei interesati impotriva actelor administrative și jurisdictia speciala administrativa realizata de un organ de jurisdictie, care functioneaza in cadrul unei autoritati sau institutii publice. Procedura prealabila instituita de art.7 din Legea contenciosului administrativ nu poate fi calificata drept o procedura jurisdictionala speciala, deoarece nu este intemeiata pe contradictorialitate, egalitatea partilor, publicitatea dezbaterilor și dreptul la aparare. Curtea Constitutionala a statuat, in mod constant ca stabilirea unor conditionari pentru introducerea actiunilor in justitie nu constituie o incalcare a dreptului la liberul acces la justitie și la un proces echitabil, in insusi substanta sa, statul dispunand de o anumita marja de apreciere in acest sens. Curtea Constitutionala a consacrat ca legiuitorul poate institui reguli speciale de procedura, ca și modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri in formele și modalitatile instituite de lege.
Prin urmare, doar jurisdictiile speciale administrative sunt facultative și gratuite, in timp ce procedura prealabila este, de regula, obligatorie, exceptiile fiind strict și expres prevazute de lege.
Retinand cele expuse, vazand și dispozitiile legale mai sus mentionate, Curtea va admite exceptia inadmisibilitatii actiunii și a cererilor de interventie in interes propriu pentru nerespectarea procedurii administrative prealabile și va respinge actiunea și cererile de interventie in interes propriu ca fiind inadmisibile ca urmare a neindeplinirii procedurii prealabile. Pentru aceste motive, in numele legii hotaraște:
Admite exceptia inadmisibilitatii actiunii și a cererilor de interventie in interes propriu.
Respinge actiunea și cererile de interventie in interes propriu formulate de reclamantul U. (…), cu domiciliul in A, str. (…). (…) T., (…) . B, . 3, . 7 și intervenientii in interes propriu F. G., cu domiciliul in S, str. O.(…), nr. 7 si N. G, cu domiciliul ales la S.C.P.A. E. si H., cu sediul in T, bv. U. J., nr. 69 in contradictoriu cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul in B, Calea E., nr.141 B, sector 6 ca fiind inadmisibile ca urmare a neindeplinirii procedurii prealabile.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pronuntata in sedinta publica azi, 25.11.2009”, se arata in aceasta sentința care demonstreaza inca o data ca judecatorii care sunt și decani sau șefi de departament sunt incompatibili. Pana atunci, justiția trebuie sa se hotarasca daca mai conteaza hotararile CSM sau sunt de facto nule.
Tiberiu Hrihorciuc
