Este in preocuparea “Gazetei” sa fie prezenta la manifestarile ce omagiaza mari ardeleni , buni romani si eminenti oameni politici.In luna februarie a acestui an m-am gasit la Badacin , comemorandul pe Maniu ,iar la 20 septembrie am fost prezent la catedrala “Sf.Treime”din Blaj ,cand s-au implinit 240 de ani de la moartea episcopului Inochentie Micu-Klein (1692 – 1768) , eminent ierarh si unul din cei mai importanti oameni politici din aceasta parte a tarii , alaturi de Simion Barnutiu si Iuliu Maniu, toti avand aceeasi formatie spirituala.
Manifestarea a fost organizata de Arhiepiscopia Majora de Alba Iulia si Fagaras si Asociatia cercetatorilor istoriei bisericii Greco-Catolice, debutand cu un Te-Deum si un parastas de pomenire oficiat de un sobor de ierarhi si preoti apartinand Bisericii Blajului. La manifestare au participat persoane consacrate si mireni, dar si reprezentanti ai autoritatilor locale , in frunte cu primarul municipiului.Dupa discursurile Preafericitului Lucian Muresan si a Preasfintitului Dr.Virgil Bercea , a avut loc o sesiune de comunicari ,la care au luat cuvantul prof.Dr. Ioan Chindris ,directorul Bibliotecii filialei Cluj Napoca a Academiei Romane,tanarul cercetator Ciprian Ghisa de la Universitatea Babes Bolyai,prof.univ dr.Ion Buzasi si scriitorul Ion Brad.Daca profesorul Chindris a relevat rolul esential al Vladicului consacrat trezirii constiintei nationale a ardelenilor ,punand in evidenta valoarea documentului Supplex Libellus din 1743,domnul Ghisa a evidentiat meritele ierarhului in organizarea vietii religioase, importanta intemeierii cetatii Blajului si initiativa construirii Manastirii Sfanta Treime . Profesorul Buzasi a facut un expozeu cu privire la reflectarea lui Inochentie in poezia romaneasca ,iar Ion Brad a citit mai multe poezii consacrate celui omagiat.Toate acestea s-au intamplat langa tampla iconostasului unde sunt reinhumate osemintele intemeietorului bisericii.Acest lucru s-a implinit dupa 1990 ,prin efortul Arhiepiscopului si autoritatilor civile ,dar si cu sprijinul lui Iosif Constantin Dragan .In felul acesta s-a realizat dorinta lui Micu Klein, mort in exil ,exprimat intr-o scrisoare catre Petru Pavel Aron din 1756 ,ca “osemintele mele sa astepte invierea cea de apoi in manastirea Blajului.”.”Caci este cunoscut ca eu am pus intaia piatra la acest lacas ,c-am trudit foarte mult la el”.
In acest context ,intreaga manifestare s-a inscris in “rugaciunile si slujbele de deslegare” pe care le-a meritat pe deplin aceasta personalitate de exceptie a culturii romanesti.
Sangeorz – Bai
26.09.2008
Adrian Man
