Modificarea sistemului de admitere în liceu, micşorarea numărului de probe la Bacalaureat şi înfiinţarea unui Colegiu al profesorilor sunt numai câteva din noutăţile pe care Ministerul Educaţiei le-a propus pentru pachetul de legi ce ar trebui adoptat în viitorul apropiat. Proiectul de lege aduce modificări şi pentru învăţământul superior

Codul Educaţiei aduce modificări ce ţin, în principiu, de testările de la finalul ciclului primar şi al liceului. Astfel, pachetul de legi pentru Educaţie prevede învăţământ obligatoriu de 13 clase, ce include grupa pregătitoare pentru şcoala primară. De asemenea, ministerul doreşte să înfiinţeze un Colegiu al profesorilor şi o Cartă a autonomiei şcolare. Colegiul profesorilor ar urma să fie responsabil de analizarea şi sancţionarea cazurilor de indisciplină şi imoralitate printre cadrele didactice, iar Carta autonomiei va stabili regulamentele de ordine interioară ale tuturor instituţiilor de învăţământ. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, doreşte ca toate aceste modificări să intre în vigoare începând cu anul şcolar 2009-2010. La fel ca şi în cazul Codurilor din Justiţie, Guvernul României are în plan asumarea răspunderii pentru pachetul de legi privind reforma în Educaţie.  Potrivit prevederilor noului pachet de legi ale Educaţiei, învăţământul se desfăşoară conform unui Curriculum Naţional adaptat la nevoile specifice dezvoltării personale, la nevoile forţei de muncă ale fiecărei comunităţi în baza principiului subsidiarităţii.

Fără teze unice la final de gimnaziu

Trecerea de la gimnaziu la liceu va suferi modificări importante dacă pachetul de legi va fi adoptat. Astfel, la admiterea în liceu se va ţine cont de media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, care va avea o pondere de 50% din media finală şi de nota la un test structurat după model european, care va avea o pondere tot de 50%. În anul 2006, s-a pus problema unor modificări în ceea ce priveşte evaluarea elevilor. La aceea vreme, ministrul Educaţiei considera că elevii puteau fi evaluaţi în clasele a VII-a şi a VIII-a, în trei etape: la nivel şcolar, judeţean şi naţional. Cu media obţinută de la cele trei teste, elevii puteau să se înscrie la liceu. Propunerea nu a fost adoptată, dar ideea de bază a fost preluată în anul 2007, când s-a decis ca admiterea la liceu să se facă pe baza unor testări naţionale. Astfel, au fost introduse tezele cu subiect unic pentru elevii claselor a VII-a şi a VIII-a. Admiterea la liceu nu se mai făcea în baza examenului de capacitate şi a mediei obţinute în gimnaziu, ci în baza mediei obţinute la respectivele teze. Măsura a creat, însă, mari nemulţumiri în rândul profesorilor. La Bucureşti, secretarul general al Alianţei Colegiilor din România a trimis un memoriu către Ministerul Educaţiei în care solicita eliminarea tezelor unice. „Propunem introducerea testelor multidisciplinare la sfârşit de an, la clasele a VII-a şi a VIII-a. Să fie un test de două ore, la trei-patru discipline, care să cuprindă 18-20 de itemi. Liceele de prestigiu ar trebui să aibă posibilitatea să organizeze un test în plus pentru selectarea elevilor”, susţinea Adrian Costache, secretar general al Alianţei Colegiilor din România. Potrivit ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, începând cu 2010, tezele unice ar putea fi desfiinţate.

BAC injumătăţit

Nici examenul de Bacalaureat nu scapă de modificările ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Astfel, proiectul noii legi a Educaţiei prevede reducerea numărului de probe susţinute în cadrul examenului de la finele clasei a XII-a şi evaluarea pe parcursul anului şcolar. Proiectul de lege prevede eliminarea probelor orale de la BAC la limba şi literatura română, limba maternă şi limbă modernă şi testarea elevilor în acest sens pe parcursul clasei a XII-a. În urma acestor evaluări, elevii vor primi un certificat european care atestă diferitele niveluri de cunoaştere a limbilor străine. Însă trebuie reţinut faptul că aceste evaluări sunt eliminatorii. Totodată, în ultimul an de liceu, elevii ar putea susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de folosire a calculatorului. Astfel, Bacalaureatul propriu-zis va avea doar trei probe: limba şi literatura română, materia principală de profil, materia de profil opus şi o a doua materie de profil, de această dată secundară. Examenul la cea de-a doua materie de profil din aria curriculară opusă, care includea şi proba sportivă, va fi eliminată conform pachetului de legi propus de minister.

Fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, spune că este important să se stabilească ce anume au de învăţat elevii şi apoi cum se va face evaluarea acestora. „Mai întâi, trebuie stabilită curricula pentru verificări. Elevii trebuie sa ştie ce anume au de învăţat şi pe urmă se poate vorbi despre cum vor fi aceştia evaluaţi. Există nişte reguli care trebuie stabilite şi bine gândite în acest pachet de legi educaţionale”, a specificat fostul ministru.

Fără învăţământ la distanţă

Ultimele scandaluri din învăţământul universitar au determinat regândirea legislaţiei şi în acest domeniu. Astfel, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, are în plan introducerea unei forme noi de învăţământ fără frecvenţă prin care studenţii vor fi obligaţi să vină la cursuri în timpul anului universitar şi nu doar la examene, ca şi până acum. Această prevedere va fi introdusă în noul Cod al Educaţiei deoarece, conform lui Andronescu,  „studenţii au înţeles greşit modalitatea de studiu la distanţă”. Potrivit acesteia, învăţământul la „fără frecvenţă” şi cel la frecvenţă redusă va obliga pe cei care aleg aceste forme de şcolarizare să studieze cu un an în plus. Printre modificările aduse, ministerul a interzis parcurgerea a doi ani universitari într-unul singur. „Mi se pare aburd. Dacă un student este capabil să parcurgă ambii ani într-unul singur, acesta poate să facă acest lucru. Dacă studentul îndeplineşte numărul de credite şi are capacitatea de a acumula cunoştinţe, are tot dreptul să facă doi ani în unul singur. Este adevărat că se poate interzice acest lucru de către Minister, dar este stupid”, a declarat preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie, Mircea Miclea. Dacă până în prezent, unele facultăţi aveau doar o singură probă la examenul de licenţă, odată cu noul Cod al Educaţiei, studenţii vor fi obligaţi să susţină două probe: una scrisă şi una orală. „Aşa a fost şi acum doi ani. Nu este nimic nou legat de acest lucru. Proba scrisă va consta într-un examen în care se vor evalua cunoştinţele acumulate în anii de studii, iar proba orală va consta în prezentarea lucrării de licenţă. O altă modificare se referă la diploma de licenţă, care, până în prezent, avea specificată doar universitatea şi programul de studiu. În viitor, se va trece şi forma de învăţământ pe care studentul a urmat-o. Studenţii sunt nemulţumiţi de faptul că Ecaterina Andronescu i-a eliminat din dezbaterile asupra noului Cod al Educaţiei şi au adresat o solicitare premierului Emil Boc în care cer includerea lor în toate comisiile de elaborare a pachetului de legi.

Învăţământ european

Spania: învăţământul obligatoriu este de 10 clase. La sfârşit, elevii  primesc un certificat de absolvire care atestă că au frecventat şcoala. Diploma de absolvire asigură accesul în învăţământul liceal.
Austria:  La sfârşitul gimnaziului, elevii sunt admişi în liceu fără examen, în baza certificatului de absolvire.

Suedia: La sfârşitul claselor a V-a şi a IX-a, elevii susţin teste naţionale la cele trei materii de bază: suedeză, en­gle­ză şi matematică. La final, elevul primeşte un certificat pe care i se calculează scorul final, luându – se în calcul notele cele mai bune de la 16 materii. Pe baza acestui rezultat, se continuă studiile.

Beatrice Golondzac

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.