Noi acuzații despre fostul șef al SRI, George Maior au ieșit la iveală, după ce Comisia parlamentară specială a Camerei Deputaților pentru controlul activității SRI a prezentat un raport care arată cum Maior a folosit SRI în scopuri personale. Potrivit documentului, încă ambasadorul României în SUA a încălcat legislația prin acțiuni de poliție politică pentru a ajunge prim-ministru.

În susținerea raportului ce îl vom prezenta mai jos, Comisia SRI a analizat stenogramele audierilorși a acțiunilor de control parlamentar, efectuate la unitățile centrale ale Serviciului Român de Informații, precum și alte documente și probe depuse în susținerea celor prezentate Comisiei. În susținerea prezentului raport au fost studiate stenogramele și documentele depuse la Comisie de către domnii: Horia Georgescu, George Maior, Sorin Blejnar, Dumitru Dumbravă, Florian Coldea, dar și a acțiunilor de control parlamentar efectuate la unitățile centrale ale Serviciului Român de Informații și a unor sesizări și documente depuse la Comisie.

În octombrie 2017, Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI a cerut Serviciului Român de Informații protocoalele încheiate cu alte instituții ale statului, începând cu 1 ianuarie 2007 și până în prezent, atât cele în vigoare, cât și cele care și-au încetat valabilitatea. Comisia a fost înștiințată de către SRI asupra existenței unui număr de 65 de protocoale, însă, printre care nu se regăsește și protocolul încheiat cu Agenția Națională de Integritate.

„În contextul audierii din 15.11.2017 a domnului Horia Georgescu (fost secretar al ANI în perioada 2008-2012, iar apoi președinte al ANI până în 2015), Comisia a aflat de existența unui astfel de protocol încheiat între Serviciul Român de Informații și Agenția Națională de Integritate”, se arată în raport. 

Având în vedere faptul că printre protocoalele respective nu a fost transmis de SRI și cel încheiat cu ANI, Comisia a solicitat protocolul ambelor instituții. Protocolul a fost încheiat în 16 martie 2011 și poartă semnătura lui Horia Georgescu și a lui Dumitru Cocoru, fiind în acea vreme adjunct al directorului SRI.

”Protocolul a fost încheiat la inițiativa ANI, aceasta având la bază aspecte ce țin de tehnicitatea unor procese IT și aspecte legate de infrastructura critică. Din discuțiile purtate în cadrul audierilor a reieșit faptul că protocolul în cauză a fost perfectat și semnat de către secretarul general de la acea vreme, Horia Georgescu, fără știința președintelui de atunci al instituției, Cătălin Macovei.

Nu se face vorbire în acest protocol de transmiterea de note informative referitoare la obiectul de activitatea al ANI, deși această practică a existat. Menționăm că acest protocol nu a fost denunțat și/sau declasificat”, se arată în document.

ANI, o altă slugă a SRI

Comisia SRI arată că pentru a stabili intensitatea cu care s-a colaborat între ANI și SRI, a solicitat celor două instituții o situație privind numărul total al persoanelor și numele acestora care au făcut obiectul sesizărilor transmise/primite în perioada 2006-2015.

”S-a stabilit că în perioada menționată, SRI a transmis către ANI un număr de 71 de note de informare privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu funcții importante în administrația centrală și locală (miniștri, europarlamentari, deputați, senatori, președinți de consilii județene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii județene, consilieri de miniștri, directori de instituții etc.). Legiuitorul nu avea cum să prevadă în anul 1991, atunci când a fost emisă Legea 51/1991 privind securitatea națională a României sau în anul 1992 când a fost emisă Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, înființarea în anul 2007 a Agenției Naționale de Integritate, transformând-o exclusiv pentru perioada 2011-2015 în beneficiar legal al Serviciului Român de Informații.

În această perioadă, legislația a rămas neschimbată, dar modul de colaborare dintre cele două instituții diferă neavând  o bază legală expres prevăzută într-un act normativ.

Notele SRI nu erau menționate în procedurile interne ale ANI și nici în vreun material din evoluția dosarelor, acestea materializându-se exclusiv în autosesizări ale ANI, asumate de personalul acestei instituții. Persoana în cauză se afla astfel în imposibilitatea de a afla cine a inițiat demersul împotriva sa, cadrul legal al ANI lăsând posibilitatea inspectorilor și conducerii instituției ”sesizarea din oficiu”. Conducerea SRI trimitea către ANI inclusiv referințe privind încadrarea juridică conform căreia persoana care ocupa o funcție publică se afla în stare de incompatibilitate. În cadrul controalelor la structurile SRI s-a constatat că toate notele informative către beneficiari treceau pe la Direcția Juridică, dar, surprinzător, cele transmise de către ANI nu aveau același traseu, Direcția Juridică fiind ocolită, deși, în conținutul notelor informative se făcea trimitere inclusiv la încadrarea juridică de care s-ar face vinovată persoana vizată de informările SRI”.

Nota clasificată ca ”Strict Secret” era apoi transpusă într-un document public, ca autosesizare a Agenției Naționale de Integritate, implicit ca document neclasificat.

Procedura de colaborare dintre SRI și ANI presupunea transmiterea unei note informative, în exemplar unic, asumare de către conducerea SRI, către ANI, urmând ca aceasta, după  finalizarea investigației, să returneze SRI odată cu respectiva notă, mențiuni cu privire la utilitatea/valorificarea informației transmise. Deși sesizările către ANI nu erau asumate oficial, fostul director al SRI, George Maior, era în deplină cunoștință de cauză în ceea ce privește conținutul notelor.

Odată cu informarea persoanei referitoare la începerea procedurilor specifice ANI, persoana în cauză avea dreptul de la consulta dosarul, de a vedea cine a făcut sesizarea și de a aduce, dacă este cazul, lămuriri sau orice alte documente care ar ajuta la soluționarea cu celeritate a speței. Comisia a constatat că, în cazul notelor primite de la SRI, persoana în cauză era în imposibilitatea de a afla cine a inițiat demersul împotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare.

S-a constatat totodată că procedurile și mecanismele de informare ale SRI în ceea ce privește  relația cu ANI erau diferite față de alte proceduri stabilite în relațiile cu alte instituții.

Coroborând declarațiile și probele reținute de Comisie putem concluziona, în mod cert și fără echivoc, că domnul George Maior a mințit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relația instituțională și personală avută cu fostul șef al ANI, fiind principalul vector raportat la relaționarea instituțională cu ANI, și în particular, în plans personal, formal sau informal, cu Horia Georgescu”, se arată în raport.

Comisia SRI: George Maior a angajat Serviciul în acţiuni ”reprobabile”

George Cristian Maior a deținut funcția de Director al SRI în perioada octombrie 2006-ianuarie 2015. Comisia spune că acesta a încălcat legislația care reglementează activitatea instituției pe care a condus-o și a angajat instituția în acțiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice.

„Aceste elemente se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu și personal pentru a obține influență politică nelegitimă, în vederea obținerii funcției de prim-ministru al României, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta (…).

Între anii noiembrie 2008 – martie 2012, domnul Horia Georgescu a deținut funcția de Secretar General al ANI. Începând cu luna aprilie 2012 până în martie 2015 a deținut funcția de președinte al ANI.

Din datele rezultate în urma audierilor, precum și a probelor depuse la Comisie, putem concluziona că domnii George Cristian Maior și Horia Georgescu au dezvoltat o relație personală, prin întâlniri săptămânale la care se abordau direcții de colaborare între instituțiile conduse de cei doi, precum și alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.

Conform celor relatate în cadrul audierilor a rezultat o serie de suspiciuni legate de faptul că fostul director al SRI se interesa de stadiul anumitor dosare atât din cadrul ANI, cât și despre evoluția unor dosare aflate pe rol în instanță, interferând cu activitatea instituției, precum și prin influențarea unor alți factori de decizie referitoare la investigații în curs de derulare.

Discuțiile private dintre George Maior și Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniștri, persoane cu funcții de conducere și putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de SRI, care să aibă drept consecință influențarea parcursului politic și/sau a vieții publice.

O serie de întâlniri au fost prilejuite de diferite evenimente speciale în sedii ale SRI, la restaurante sau reședința privată a lui Horia Georgescu cu ocazia Crăciunului unde participau și persoane cu funcții politice sau din justiție.

Totodată, deși George Maior a afirmat inițial că îl cunoștea vag pe Horia Georgescu, fostul președinte ANI a prezentat Plenului Comisiei o serie de probe care dovedesc contrariul (sms-uri, apeluri telefonice, e-mail-uri etc.).

În susținerea afirmațiilor că relația dintre cei doi era una foarte apropiată, a fost precizat de faptul că, în eventualitatea în care ar fi devenit prim-ministru al României, ca urmare a câștigării alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta, George Maior l-ar fi numit pe Horia Georgescu în funcția de Ministru al Justiției, solicitându-i în acest sens un material privind viziunea acesteia asupra reorganizării sistemului judiciar. Mai mult decât atât, George Maior l-a rugat pe Horia Georgescu să meargă la Bruxelles, luând în considerarea credibilitatea acestuia în raport cu oficialii europeni, la Comisia Europeană pentru a-și exprima susținerea în vederea numirii Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA.

În urma audierilor ulterioare de la Comisie, George Maior și-a menținut afirmațiile cu privire la relația cu Horia Georgescu, reafirmând că îl cunoștea chiar foarte vag, iar la întâlniri comentau rubrica necrologică, această afirmație având un vădit caracter peiorativ, mincinos și ironic”, se mai arată în document.

SRI a declanșat ”operațiunea Klaus Iohannis”

În raport se mai arată că după audierile de la Comisie și din informațiile primite din partea SRI, a rezultat că în cazul fostului primar al municipiului Sibiu, Klaus Werner Iohannis, procedura a fost declanșată de către SRI în februarie 2013.

”În legătură cu acest caz facem mențiunea că, din datele transmise de către SRI în urma unor verificări interne, Serviciul avea informația referitoare la o posibilă stare de incompatibilitate a domnului Klaus Werner Iohannis încă din luna ianuarie 2013. În data de 20 februarie 2013, în ziua în care Klaus Werner Iohannis s-a înscris în PNL, această notă a plecat de la SRI către ANI, ceea ce denotă un mod de lucru viciat, menit să influențeze viața politică, deoarece decidentul la acest nivel privind transmiterea de informații către ANI se regăsea în persoana lui George Maior.

Ulterior transmiterii notei de la SRI, în luna martie au existat patru informări ale ANI către Klaus Werner Iohannis, urmat de comunicatul de presă al ANI din 24.04.2013 și de declanșarea procedurilor cu privire la starea de incompatibilitate în care s-a aflat încă din anii 2009 și 2010.

Având în vedere presupusa stare de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis, modul în care acesta a ajuns, în 2010, în situația considerată incompatibilă cu funcția deținută în acel moment, precum și activitatea ulterioară a SRI, care a trimis nota de informare către ANI abia după trei ani (deși informația, find publică, nu a necesitat munca specifică unui serviciu de intelligence), fix în momentul când acesta urma să ocupe o funcție politică importantă la nivel național, se poate trage concluzia că serviciul condus de George Maior a acționat vădit pentru influențarea vieții politice din România, împiedicând astfel procesul democratic al Republicii”, se arată în raport.

Comisia menționează că acest caz l-a prezentat ca exemplu, însă în situația respectivă au mai fost un număr mare de politicieni locali, parlamentari, primari, președinți de consilii județene, miniștri etc.

În raport, se mai arată că au existat mai multe discuții directe sau telefonice despre acest dosar între Horia Georgescu și George Maior.

”În particular, s-a făcut referire la convorbirea telefonică dintre cei doi, din 19.09.2014, purtată în rețeaua STS cu referire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresată de ANI, raportată la devansarea termenului de judecată în 33 de dosare aflate pe rolul ÎCCJ, inclusiv cel al președintelui României, Klaus Iohannis. Comisia a solicitat STS, date și informații cu privire la această convorbire. În accepțiunea Comisiei există indicii că George Maior, în calitate de director al SRI, a exercitat presiuni asupra lui Horia Georgescu ca acesta să ceară devansarea termenului de judecată pentru acele dosare, să disemineze în presă această informație, în special având ca țintă cauza lui Klaus Iohannis, candidat la funcția de Președinte al României. (…)

Tunurile pe Hellvig

Comisia a solicitat SRI nota informativă transmisă către ANI și în cazul lui Eduard Hellvig, privind posibila stare de incompatibilitate în care s-ar fi aflat, în urma unor discuții apărute în spațiul public. ÎCCJ a decis într-un final că Hellvig, nu s-a aflat în stare de incompatibilitate.

”Comisia a constatat faptul că nota a fost transmisă Agenției Naționale de Integritate în octombrie  2012 și făcea referire la o posibilă stare de incompatibilitate în care s-ar fi aflat Eduard Hellvig încă din iulie 2014, deci asupra unei stări de incompatibilitate produsă cu 8 ani înainte. De menționat faptul că, în legătură cu nota informativă solicitată, se constată că aceasta nu s-a mai regăsit în format fizic în cadrul SRI și a fost reconstituiră din sistemele informatice ale instituției.

Totodată, ANI a anunțat, pe 9 noiembrie 2012, adică prima zi de campanie electorală, că Eduard Hellvig, la acea dată ministru al Dezvoltării Regionale, este incompatibil pentru că, pe lângă funcția ministerială, a fost director și la o firmă, cercetător în științe politice la o altă societate și a încasat salariul de la o bancă de celule stem.

Horia Georgescu susține că a fost anunțat de George Maior despre nota pe care urma să o primească din partea SRI referitoare la Eduard Hellvig, inclusiv cu referiri la ora și calendarul ce urma a fi parcurs.

În urma declanșării procedurilor specifice ANI, Eduard Hellvig și-a depus demisia din funcția de ministru. (…)

Aceste cazuri se înscriu în seria ”coincidențelor”, ambele persoane aflându-se în momente cheie ale carierelor politice, urmând să ocupe funcții importante pe scena politică românească”, se arată în raport.

De la nașul Maior, pentru finul Ponta!

În raport se mai arată cum a intervenit fostul șef al SRI pentru Victor Ponta și echipa de raliuri din care făcea parte fostul premier.Potrivit documentului, fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar a dezvăluit că a fost abordat de George Maior în legătură cu o investigație ANAF privind sponsorizarea echipei de raliuri. Momentul s-ar fi petrecut la un eveniment găzduit la Palatul Snagov de fostul vicepremier Gabriel Oprea.

”În urma audierilor de la Comisie, ne-a fost prezentat și cazul lui Victor Ponta, fost prim ministru al României, pentru care, conform celor afirmate de Sorin Blejnar, șeful ANAF la acea dată, George Maior a încercat influențarea demersurilor ANAF în ceea ce privește suspiciunea referitoare la modalitățile de sponsorizare a echipei de raliu din care făcea parte Victor Ponta.

Astfel, cu ocazia unui eveniment găzduit de Gabriel Oprea la Palatul Snagov, Sorin Blejnar susține că a fost abordat de George Maior, acesta din urmă solicitându-i să tergiverseze dosarul în care era implicat Victor Ponta.

În momentul constatării de către ANAF a unor posibile mențiuni false în declarația de avere, s-a luat decizia transmiterii dosarului respectiv de la ANAF la ANI. George Maior l-a atenționat pe Sorin Blejnar cu privire la posibile consecințe ulterioare sesizării ANI și a dat de înțeles că în calitatea sa de director al SRI, ar avea posibilitatea să influențeze rezultatele verificărilor în favoarea lui Victor Ponta”,  se arată în document.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.