Gospodari de seamă ai urbei

IMPLANTUL ATRIUM

Sorin Badea

Oradea are azi mai mulţi „rechini” imobiliari. Case şi terenuri ce valorează multe miliarde au ajuns în mod misterios în mâinile unor indivizi obscuri, unii plini de datorii. Făcându-şi afacerile adesea la marginea legii sau chiar dincolo de ea, „latifundiarii” Oradiei ţin cu dinţii de imobilele pe care au pus mâna şi chiar dacă uneori pierd în justiţie ceea ce au acaparat prin falsuri şi şmecherii de doi lei, refuză să recunoască dreptul de proprietate al altora. În cele ce urmează, vom prezenta modul în care fostul patron de bingo, Sorin Micula Cociuban, azi proprietar cu acte-n regulă al mai multor imobile de mare valoare din Oradea, înţelege să-şi sporească averea şi să progreseze în afaceri.

În 1993, Liviu Letea revendica prin instanţă retrocedarea unui imobil situat în Oradea pe strada Republicii nr. 46, format din trei apartamente situate în aceeaşi curte şi un petic de grădină, totalizând 610 mp, care aparţinuse unei mătuşi. Imobilul fusese naţionalizat în mod abuziv de regimul comunist de la familia foştilor proprietari, care nu făcuseră parte din „clasa exploatatoare", unul fiind profesor şi altul notar. În 1996, unul din apartamentele revendicate de Letea este atribuit de Primăria Oradea lui Constantin Gherman, fost ofiţer de Securitate ce activase la Timişoara şi fusese transferat la Batalionul de Jandarmi din Oradea, în prezent acesta fiind plecat, potrivit ultimelor informaţii pe care le deţinem, în Spania. Deşi Liviu Letea obţinuse la Curtea de Apel Oradea o sentinţă prin care i se recunoştea dreptul de proprietate asupra imobilului din strada Republicii, în urma controversatului „recurs în anulare" înaintat Curţii Supreme de Justiţie, Gherman obţine dreptul de a cumpăra apartamentul cu 4 camere în care locuia, în baza Legii 112/1995, deşi Letea obţinuse între timp înscrierea în CF-ul imobilului a unei menţiuni care specifica faptul că acesta este în litigiu şi nu poate fi înstrăinat.
Constantin Gherman intră într-o combinaţie dubioasă cu omul de afaceri Sorin Micula, patronul fostului salon de jocuri de noroc BINGO CONTINENTAL, şi, contrar dispoziţiilor legale, care prevăd că o locuinţă cumpărată în baza Legii 112 nu poate fi vândută timp de 10 ani, pentru a-şi regla conturile cu Micula, îi lasă acestuia locuinţa în gaj, pe baza unei simple înţelegeri survenite între ei, fără a ţine seama de prevederile legale potrivit cărora, pe parcursul judecării unui proces civil notat în coala CF, nu pot fi încheiate acte juridice legale, situaţia imobilului nefiind clarificată, după care fostul ofiţer pleacă în străinătate. Faptul că dreptul asupra apartamentului i-a fost cedat lui Sorin Micula a fost susţinut de acesta doar verbal faţă de Liviu Letea, până în prezent el refuzând să le prezinte acestuia documentul prin care i se conferă acest drept. În 1996, după recunoaşterea dreptului de proprietate asupra lui de către Curtea de Apel Oradea şi înainte de obţinerea recursului în anulare, apartamentul disputat fusese vândut de Lviu Letea lui Gheorghe Cheregi. Arătând că statul român naţionalizase abuziv imobilul din strada Republicii nr. 46, Liviu Letea ca proprietar şi Gheorghe Cheregi ca şi cumpărător au solicitat instanţei anularea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului încheiat pe numele lui Constantin Gherman. În prima fază, Judecătoria Oradea respinge acţiunea civilă înaintată de cei doi (Sentinţa Civilă nr. 3673/2000), însă Tribunalul Bihor, prin Decizia nr. 1862/A/2000 declară nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare asupra ap.artamentului nr 2 din strada Republicii 465 şi dispune anularea colii CF nou constituită şi restabilirea situaţiei anterioare reprezentată în CF nr. 1611, în favoarea vechilor proprietari. Curtea de Apel Oradea, prin Decizia Civilă nr. 219/R/2001, menţine hotărârea Tribunalului, care fusese atacată de Consiliul Local, arătând că prin restabilirea situaţiei iniţiale statul român şi-a pierdut calitatea de proprietar asupra imobilului care îi fusese vândut lui Gherman prin RAGCL şi ca atare vânzarea acestuia „este lovită de nulitate absolută". Hotărârea a rămas definitivă şi irevocabilă şi potrivit ei, apartamentul urma să-i fie pus la dispoziţie lui Liviu Letea, care, după cum am precizat, îl vânduse lui Gheorghe Cheregi. Pe 16 martie 2002, conform Deciziei Curţii de Apel Oradea, se radiază coala CF în care ca proprietar al apartamentului nr 2 din strada Republicii 46 figura Constantin Gherman, dreptul de proprietate fiind întăbulat asupra lui Liviu Letea.

Reţetă pentru o ciordeală

 Între timp însă, Sorin Micula, deşi era la curent cu deciziile instanţelor, a ocupat abuziv apartamentul în care locuise Gherman şi fără să stea prea mult pe gânduri sau să ceară aprobările de rigoare, s-a apucat să-l transforme…în restaurant, operând în acest scop tot felul de modificări interioare, spărgând până şi pereţii. Conform legii, imobilul fiind în litigiu, el nu avea dreptul să facă nici un fel de modificare. Încălcând şi mai aprig legea, oamenii lui Sorin Micula îi intimidează şi îi evacuează pe ocupanţii apartamentului nr. 1, învecinat,  familia Vereş, care avea contract legal de închiriere asupra acestuia, apartamentul figurând în administrarea Direcţiei Patrimoniului Imobiliar a Primăriei şi fiind revendicat şi acesta de Liviu Letea. Micula angajează, fără a avea autorizaţia de construcţie strict necesară, o firmă de construcţii, NIK PRODUCT SRL, ai cărei angajaţi sparg peretele despărţitor dintre cele două apartamente pentru a mări spaţiul viitorului hotel-restaurant. Familia Letea a înaintat nu mai puţin de 4 memorii către autorităţile locale pentru ca aceasta să dispună sistarea lucrărilor, însă demersurile lor n-au avut nici un rezultat.
Abia după ce anunţă autorităţile locale că va sesiza Parchetul despre faptul că „acest abuz a fost consecinţa unei condamnabile neglijenţe în serviciu, dacă nu a altor fapte infracţionale mai grave" ale funcţionarilor instituţiei, care „au favorizat şi continuă să favorizeze aceste persoane", s-a dispus formal sistarea lucrărilor, printr-o…somaţie. Fără a verifica situaţia din teren, căci constructorului „i se rupea" de somaţia primită, muncitorii continuând să spargă şi să tencuiască, reprezentanţii administraţiei locale au dat asigurări că lucrările au fost oprite (răspunsul nr. 84402 din 27 februarie 2002). La noile sesizări privind încălcarea dispoziţiilor sale, artitectul-şef al Oradiei îl înştiinţează pe petent că Direcţia Urbanism nu a emis nici o autorizaţie de construcţie pentru lucrările efectuate la imobilul din strada Republicii şi că firmei NIK PRODUCT i s-a eliberat doar un certificat de urbanism care poate fi utilizat doar pentru…„informare tehnică şi juridică", precum şi despre faptul că aceasta a fost…sancţionată contravenţional. Deşi Liviu Letea l-a invitat pe Sorin Micula la o discuţie în care acesta urma să le prezinte documentele în baza cărora emite pretenţii asupra apartamentului ce fusese ocupat de Constantin Gherman, acesta a refuzat să dea curs invitaţiei. Când fratele său, avocatul Gheorghe Letea, a încercat, în cursul zilei de  5 mai 2002, să intre în imobilul ce-i fusese retrocedat legal, un bodyguard i-a barat calea, interzicându-i accesul în clădire şi ameninţându-l cu un ciomag. Avocatul a sesizat Poliţia despre faptul că a avut loc o violare de domiciliu, un echipaj de intervenţie deplasându-se rapid la faţa locului. Bodyguardul dispăruse, însă cu acest prilej a fost identificată o persoană care ieşea din locuinţă, căreia i s-au luat declaraţii în vederea soluţionării plângerii. Deoarece, după pronunţarea hotărârii Curţii de Apel Oradea, rămasă definitivă, spaţiul, conform asigurărilor date de Primărie, a fost eliberat de constructor, conform răspunsului dat de Primărie şi în baza invitaţiei adresate lui Liviu Letea de a i se pune la dispoziţie apartamentul pe baza unui proces-verbal, deşi acesta intrase în locuinţă, unde-şi depozitase nişte materiale (scânduri, cărămizi, uşi), în momentul în care angajaţii firmei constructoare şi bodyguradul au fost surprinşi de Gheorghe Letea, acestea obiecte erau aruncate în curte.

Case în centru la preţuri de cacao

Atitudinea autorităţilor locale faţă de Sorin Micula este de-a dreptul „înduioşătoare", dacă nu chiar suspect de îngăduitoare, acesta reuşind, cu concursul tacit al unor funcţionari, să pună mâna pe alte imobile naţionalizate cu destinaţie de locuinţă. Micula, cunoscut în oraş şi în mass media pentru obiceiul de a-şi „rezolva” problemele cu ajutorul bodyguarzilor, interpelat telefonic la vremea respectivă în prezenţa noastră de Letea, a arătat mult tupeu faţă de situaţia lui financiară: „Problema o lămurim în felul următor: eu vă dau în judecată pentru violare de domiciliu. Acolo, eu am băgat bani foarte mulţi şi nu-mi permit să pierd absolut nimic. Eu merg cu hotărârea de la Curtea Supremă care i-a dat dreptate lui Gherman (anulată de facto prin hotărârea Curţii de Apel Oradea, care anulează contractul de vânzare cumpărare al apartamentuluii-n.n) la Haga. Am dat cazul domnului avocat Cerveni şi nu mă las nici mort! Casa n-o cedez nici peste capul meu, să vă fie clar! Abuzul e din partea dumneavoastră! Apartamentul în care a stat Vereş tot al meu e! Nu-i treaba dumneavoastră dacă se putea vinde sau nu! O să vă demonstrez că aţi făcut  mişmaşuri! O să vedeţi dumneavoastră acuma proces!”
Liviu Letea a întocmit un denunţ penal în care acuză săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu, distrugere de bunuri, abuz în serviciu şi favorizarea infractorului.
În altă ordine de idei, chiriaşul apartamentului nr. 1, Vereş, nu putea încheia legal un contract de comodat (folosinţă) asupra unui bun ce nu-i aparţinea. Procesul fiind adnotat în coala CF, actele încheiate pe timpul derulării acestuia sunt lipsite de valoare juridică.
În Oradea, este de notorietate şi faptul că Sorin Micula se numără printre „protejaţii” şefului subunităţii locale a UM 0962, serviciul de contrainformaţii al Poliţiei, colonelul T.M.

Hotel privat din case naţionalizate

Dar acestea nu sunt singurele „realizări” ale fostului patron de bingo şi acţionar ROKENO. Prin tot felul de „inginerii” imobiliare, Sorin Micula Cociuban şi asociaţii săi în afaceri au achiziţionat de la foştii chiriaşi mai multe apartamente din imobile situate pe strada Republicii 36 şi 38 ce fuseseră cumpărate în baza Legii 112 (a Caselor Naţionalizate), deşi legea prevede în mod expres că „apartamentele dobândite în condiţiile alin. 1 nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării”. Nimeni nu s-a sesizat în legătură cu abuzurile oamenilor lui Micula, deşi sesizări în legătură cu lipsa autorizaţiilor şi avizelor de construire aferente au existat. După ce s-au făcut, pe preţuri de nimica, proprietari ai apartamentelor din buricul târgului, Micula&comp au demolat o parte din acestea şi le-au schimbat destinaţia din locuinţă în…hotel şi restaurant, inaugurat sub numele de „Atrium”. Prin bunăvoinţa autorităţilor locale, Sorin Micula a ajuns mare „apropitar”, el mai deţinând alte trei imobile în imediata apropiere, respectiv pe strada Castanilor nr 9, 18 şi 19. Başca barul TOPAZ din zona Parcului Brătianu şi un apartament pe Bulevardul Dacia.. Este un mister cu ce bani a ajuns să cumpere Micula aceste imobile, căci după căderea jocului ROKENO ajunsese atât de strâmtorat încât umbla vorba prin târg că încerca să vândă până şi serviciul de argintărie al soţiei.
Dar Sorin Micula vrea să şteargă cu buretele peste trecut, iar numele său să fie legat doar de cochetul hotel de trei stele, proiectat iniţial a fi bordel. Însă, în orice caz, cei care au investit în această afacere ştiu să-şi laude marfa:                                             
„Descendenţa istorică, pitorescul arhitecturii … frumosul din forme şi culoare au născut în peisajul oraşului un hotel nou : Atrium, ce completează sau chiar desăvârşeşte configuraţia arhitecturală a oraşului. Puritatea formelor concurează doar cu atmosfera caldă a momentelor petrecute în ambianţa hotelului şi a restaurantului”– se poate citi pe site-ul de pe Internet al hotelului, text cu care conducerea hotelului, în care o noapte poate costa 80 de euro (aproape trei milioane de lei), încearcă să-şi aburească clienţii. Noi ne vom strădui să-i reamintim într-unul din numerele viitoare „eroului” nostru  „aventura ROKENO”, ce datorii mai are şi ce se ascunde în spatele imaginii sale de om de afaceri de succes.