Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) l-au “spălat” pe judecătorul şi membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţiu Dumbravă, de acuzaţiile pe care i le-au adus de conflict de interese. Instituţia, care conform oficialilor UE este un “exemplu de urmat” a clasat dosarul judecătorului cu observaţia că “nu au fost identificate elemente de încălcare, de către Dumbravă Horaţius Nicolae, a legislaţiei privind regimul juridic al conflictelor de interese în materie penală, în sensul art. 251 indice 1 Cod penal”. Astfel, se poate ridica supoziţia că acuzaţiile ANI nu au fost decât o făcătură menită să îl destabilizeze pe Dumbravă la momentul oportun.
În ianuarie 2013, când majoritatea judecătorilor contestau conducerea CSM formată din Oana Hăineală şi Alina Ghica, magistratul Horaţiu Dumbravă s-a raliat contestatarilor în mod făţiş. La scurt timp după exprimarea opiniilor sale, a apărut informaţia conform căreia judecătorul a devenit subiectul unei anchete a inspectorilor de Integritate pentru un posibil conflict de interese din vremea când era judecător şi preşedinte al Curţii de Apel Târgu-Mureş. Chiar dacă în final conflictul de interese nu a fost probat, magistratul a fost discreditat. Coincidenţa face ca magistratul Dumbravă să fi făcut şi o serie de comentarii negative la adresa preşedintelui Traian Băsescu. Conform ANI, instituţia s-a autosesizat privind posibilul conflict de interese în care s-ar fi aflat judecătorul care a fost desemnat să judece dosarul fostului său şef pe linie academică, Liviu Onoriu Marian, care era acuzat de către inspectorii de integritate că firma patronată de soţia sa a câştigat o licitaţie la universitate. Respectivul proces a început în decembrie 2009 şi s-a încheiat în ianuarie 2010, când magistratul Dumbravă a decis că fostul rector al instituţiei de învăţământ superior târgumureşene nu s-a aflat în conflict de interese. Mai precis, judecătorul mureşean a admis contestaţia făcută de către actualul decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Administrative şi Juridice şi a anulat actul de constatare întocmit de ANI.
Cercetare cu “dedicaţie” pentru contestatari
Conform judecătorului Horaţius Dumbravă, “după cum am fost informat, sunt cercetat pentru faptul că în anul 2010 am soluţionat un dosar care îl implica pe rectorul Universităţii Petru Maior din Târgu Mureş în contradictoriu cu ANI, proces pierdut irevocabil de autoritatea care face cercetările împotriva mea, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a respins recursul împotriva hotărârii pe care am pronunţat-o.
La data judecării cauzei am formulat o cerere de abţinere pentru că în urmă cu mai mulţi ani am fost preparator la Universitatea Petru Maior, cerere ce mi-a fost respinsă în mod irevocabil de un alt judecător, dată de la care orice refuz de a judeca în continuare ar fi echivalat cu o încălcare a legii, în ceea ce mă priveşte.
ANI a fost parte în procesul respectiv, iar în prezent investigator în ceea ce mă priveşte. Aici ridic doar problemă juridică, nu am în vedere derularea în sine a procedurii ANI. Dar, trebuie să recunoaştem că situaţia este una inedită: să fii parte într-un proces pe care-l pierzi, după care să te transformi în investigatorul judecătorului care ţi-a respins sesizarea. Cu atât mai mult cu cât în astfel de cazuri în legea specială privind statutul judecătorului, Legea nr. 303/2004, există o abatere disciplinară specială, art. 99 lit. a, care sancţionează tocmai nerespectarea incompatibilităţilor judecătorului în exercitarea actului de justiţie. Oare competenţa în a verifica existenţa incompatibilităţii nu revine Inspecţiei Judiciare, aşa cum prevede o lege organică (Legea nr. 317/2004)? Nu în ultimul rând, cum este posibil ca ANI să transmită prin fax încunoştinţarea potrivit căreia mi se aduce la cunoştinţă că sunt supus procedurii administrative de verificare, deşi art. 20 alin. 3 din Legea nr. 176/2010 prevede că această comunicare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, tocmai pentru a păstra confidenţialitatea? Cum este posibil să apară public informaţii dintr-o cauză administrativă? Ce fel de metode sunt acestea? Sper că nu de intimidare”, consideră magistratul.
Detergentul “ANI”
Conform raportului de clasare a cercetării, inspectorii ANI au concluzionat că „având în vedere cele de mai sus, nu au fost identificate indicii privind încălcarea legislaţiei penale în materia conflictului de interese în sensul art. 253 (1) Cod penal (fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru (…) o persoană cu care s-a aflat în raporturi (…) de muncă în ultimii 5 ani), întrucât persoana evaluată a formulat, la primul termen de judecată o cerere de abţinere de la judecată, motivată de existenţa în trecut a unor raporturi contractuale între persoana evaluată şi reclamantul în cauza Onoriu Marian Liviu, cerere respinsă ca nefondată de instanţă. Concluzii: În perioada supusa evaluării nu au fost identificate elemente de încălcare, de către Dumbravă Horaţius Nicolae, a legislaţiei privind regimul juridic al conflictelor de interese în materie penală, în sensul art. 253 (1) Cod Penal.
Având în vedere cele prezentate mai sus, în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. g) şi art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, dispun:
1.Clasarea lucrării nr. 80432/A/II/12.07.2011
2.Comunicarea raportului de evaluare persoanei evaluate”, se arată în decizia de clasare.
Răzvan Robu
