Liderul Cartelului Sindical „ Alfa” din Cluj a raspuns în cadrul unui interviu acordat Gazetei de Cluj mai multor întrebari legate de situatia sindicalistilot în 2008, despre Nokia, despre disperarea fostilor angajati ai companiei finlandeze si despre posibilitatea ca si românii sa fie abandonati, în acelasi mod, de catre firma producatoare de telefoane mobile. De asemenea, el a facut unele precizari vizavi de intentia tuturor sindicatelor europene din fabricile Nokia de a se solidariza pentru a stabili un program comun de manifestatii si proteste împotriva închiderii fabricii din Bochum si a relocarii acesteia la Jucu.
Potrivit agentiei de presa Rador,”Peter Scherrer, secretarul general al Federatiei Europene a sindicatelor din Industria Metalelor a declarat ca se are in vedere crearea unui grup de coordonare care sa organizeze actiuni de protest la nivel european. Sindicatele spera astfel sa determine conducerea companiei finlandeze sa revina asupra deciziei de a inchide fabrica de la Bochum”.
Presedintele Grigore Pop a criticat si sistemul aplicat de compania Bechtel si de modul în care Statul român gestioneaza problema fortei de munca si a crizei din acest domeniu.
Gazeta: Pentru începutul lui 2088 se anunta organizarea a mai multor manifestatii de protest. Ce s-a întâmplat? Au ajuns sindicatele la un acord cu Statul si cu patronatele sau acestea au fost doar amânate?
Grigore Pop: În acest moment, cel mai mult ne preocupa problema salariului minim pe economie.Guvernul nu a acceptat suma de 540 de lei propusa de sindicate. Întrucât principala lupta o ducem nu atât cu Statul cât cu patronatele trebuie sa negociem cu acestea sumele. Facturile majorate din timpul iernii îi vor nemultumi pe mebrii sindicatelor, ceea ce va conduce, alaturi de alte carente la aparitia unei stari generale de nemultumire care va genera conflicte. Guvernul a recurs la un amendament, o smecherie, as putea spune prin care au redus impozitarea pentru forta de munca cu 6%, 5 pentru angajator si doar un procent pentru angajat. Aceasta prevedere va intra în vigoare din septembrie. Pâna atunci vor mai fi rectificari bugetare, premierul Tariceanu a anuntat zilele trecute o asemenea rectificare pentru luna martie. Noi dorim ca rectificarea sa prevada o reducere a impozitarii care sa fie favorabila si angajatilor, nu doar angajatorilor printr-o micsorare nu cu un procent, ci cu 3%.Ulterior, sindicatele vor trebui sa negocieze cu patronatele ca cele trei procente sa fie introduse în salariile angajatilor, iar acest lucru este posibil datorita lipsei acute de forta de munca.
Gazeta: Stramutarea fabricii Nokia de la Bochum a generat o serie de proteste în întreaga Europa. Este posibil ca Nokia sa abandoneze la un moment dat România si angajatii sai sa ramâna pe drumuri? Se pot lua masuri de protectie?
Grigore Pop: Acest lucru se poate întâmpla si se va întâmpla si la Cluj. Nu prevad ca aceasta sa se întâmple imediat, nici peste doi trei ani. Eu cred ca aceasta se va întâmpla abia dupa 2020, pentru ca România a luat o serie de edcizii interpretabile. Toate preturile le-a aliniat celor din Uniunea Europeana., mai putin pe cel al fortei de munca. Din acest motiv multe companii vor dori pe perioade scurte de timp sa profite de aceste „avantaje”. Venirea marilor companii este, deci, o bucurie „vremelnica”, dar normala. Totusi, pe noi, pe sindicate ne bucura aceasta tendinta. În primul rând fiindca aparitia de noi locuri de munca va crea o presiune asupra patronatului si, în timp, va conduce la cresterea salariilor. Patronatul va fi obligat sa ofere mai multi bani pentru a-si pastra salariatii si pentru a-i motiva. Nu pot spune ca acesta va fi un fenomen imediat, ci de perspectiva. Daca în acest moment în România salariul minim este de 130 de euro, în Ungaria este de 350 de euro, iar în Germania de 800 de euro. Deci pâna se va ajunge la nivelul din Germania, de exemplu, ceea ce nu se va întâmpla prea curând, ci în circa cinci ani, atât din cauza politicii interne, cât si a constrângerilor impuse de catre UE, Nokia si marile companii europene vor fi atrase în continuare de tara noastra. De asemenea, am zis-o si o repet, multi economisti afirma ca, de fapt, cresterea salariala ar fi principalul factor favorizant pentru inflatie. Nu este adevarat, dar atâta timp cât se vehiculeaza si se promoveaza o politica prin care salariile ar trebui majorate doar în functie de inflatie, companiile vin în România considerând ca forta de munca este si va ramâne la fel si în continuare.
Gazeta: Cum comentati afirmatiile primarului din Jucu si nu doar ale lui potrivit carora „nemtii disponibilizati de la Bochum ar putea veni sa munceasca la Jucu”? Este posibil, ca în cazul în care acestia ar accepta „invitatia” primarului, sa fie platiti mai bine decât românii, asa cum s-a întâmplat în cazul Bechtel?
Grigore Pop: Acest lucru se poate întâmpla. Sigur, dupa câte cunosc eu firea nemtilor si modul de a gândi, vor veni aici doar daca aici vor primi bani mai multi decât în Germania. Acest lucru nu este posibil deoarece Nokia s-a orientat catre România din motive sentimentale, ca le-ar fi placut mai mult aici, ci fiindca forta de munca este mult mai ieftina aici. Decizia a fost pentru a optimiza profitul. Nu cred ca nemtii vor veni la Cluj. Daca angajatorii vor gasi aici specialisti pe care sa poata sa îi plateasca cu mai putini bani, acestia nu vor ezita în a alege români.Un specialist român, platit cu 1.000 de euro va fi multumit, în schimb un german, de acelasi calibru sau chiar mai putin pregatit, va accepta postul doar pentru o suma de 2.500 de euro. Trebuie luat în considerare si fapul ca un neamt ar trebui sa primeasca bani pentru cazare, diurne si transport. Ar deveni o investitie prea mare…
Gazeta: Au început demersurile pentru înfiintarea de sindicate în fabricile din parcul Tetrarom III, inclusiv în cea a companiei finlandeze? Cum vor reactiona acestea vizavi de miscarea sindicala anti-Nokia din Europa?
Grigore Pop: Exista ideea de a înfiinta asa ceva, dar suntem abia la început. În legatura cu protestele sindicalistilor europeni, vreau sa va spun ca avem un reprezentant trimis la Bruxelles, trebuia sa ma duc si eu…Suntem solidari cu germanii, ca plitica, si cu dl. Scultz, care a atacat virulent relocarea fabricii Nokia si cu toti membrii de sindicat din Germania, de fapt, dar, în spiritul aceleiasi solidaritati eu le atrag atentia acelorasi membri de sindicat din Germania ca le-am cerut în mod repetat sa fie solidari cu noi, dar sprijinul lor a fost doar declarativ. I-am rugat de multe ori sa ne sprijine în Consiliul European si prin sindicatele internationale sa putem creste salariile si în România, dar ei nu au facut mare lucru. Bineînteles ca, într-un fel nu le-a convenit, românii au migrat în alte tari unde au acceptat pentru munca lor sume mai mici. Aceasta le-a creat si lor un „boicot” al pietei muncii, când au intrat pe piata specialisti, cu o calificare superioara care au acceptat salarii modice.O spun si o repet, ma bucur ca Nokia a venit în România. Aceasta a creat o emulatie menita sa mobilizeze patronatele, dar, dincolo de aceasta, nepasarea sindicatelor a condus, pe undeva la aceasta situatie. Când noi ieseam în strada si protestam ei ne spuneau „trebuie sa va restructurati pentru a va fi mai bine”. Acum când în Germania 2.000 de oameni vor fi disponibilizati sau mai bine-zis exista doar intentia aceasta, Uniunea Europeana sare în ajutorul lor si se ofera sa le plateasca salariile compensatorii. Este o tragedie, nu? Oare noua ni s-au oferit plati compensatorii? Eu sunt împotriva acestor masuri, în principiu, atâta timp cât pe piata muncii sunt locuri libere.Oare ce au facut sindicatele de când s-a aflat despre relocarea Nokia? Acest lucru nu s-a facut peste noapte. Investitia nu a demarat ieri…ci de un an de zile. Ce au pazit sindicalistii? Acum îmi cer sa ma solidarizez cu ei…Foarte bine. Sunt solidar cu ei, dar nu pot sa organizez mitinguri si manifestatii împotriva deschiderii fabricii Nokia de la Jucu. Sunt de acord cu aceasta. A fost o decizie benevola a companiei finlandeze, dar daca vine trebuie sa se supuna legilor României.
Gazeta: Deci ceea ce s-a întâmplat la Bechtel se poate repeta…Care este acum situatia de pe santierele companiei americane care construieste Autostrada Transilvania?
Grigore Pop: În cadrul companiei au fost facute mai multe schimbari, chiar liderul sindical a fost înlocuit, în urma demisiei. Iovian Ogneanu nu mai conduce sindicatul, ci Mihai Lup. La nivel înalt, au fost facute schimbari în posturile cheie. Au fost facute înlocuiri în „posturile cheie” ale Bechtel. Am informatii potrivit carora un turc va deveni sef de lucrari în România. Noi nu vom fi de acord cu ceea ce Bechtel se pregateste sa faca. Din februarie vom intra în negocieri cu firma americana. Noi am cerut dublarea salariilor. Vom vedea ce vom obtine în urma tratativelor. Exista multe probleme legate de construirea autostrazii. Desi nu sunt multe probleme legate de costurile acesteia, pe care nu vreau sa le comentez si s-a cerut majorarea pretului ei, niciodata nu s-a luat în considerare si cresterea salariilor angajatilor. Exista ideea de a neglija tocmai muncitorii: Asta deoarece si companiei Bechtel i-a fost injectata ideea ca pot sa nu majoreze salariile. Aceasta este o aberatie atâta timp cât Statul român a mentinut nivelul acestora, voluntar si artficial, jos.
Gazeta: Mai exista cazuri în care românii de la Bechtel sunt platiti mai slab decât turcii sau alti angajati straini?
Grigore Pop: Desi exista un deficit pe piata fortei de munca si desi românii plecati în strainatate sunt de obieci mai slab platiti decât cetatenii respectivei tari, la noi exista tendinta de a-i plati pe cei care vin sa lucreze aici mai bine decât pe români. Aici trebuie sa lucram mai mult. Si mai mult trebuie sa se implice cei pe care i-am ales si i-am pus acolo sa ne sprijine, respectiv Guvernul si Parlamentul. Prin cresterea salariului minim pe care noi o tot clamam, este si o forma de protectie a fortei de munca românesti, dar ei nu o percep în felul acesta. Daca un agajat îsi va plati salariatii veniti din afara cu o anumita suma, iar pe români de cinci ori mai putin, vor aparea, pe drept, nemultumiti si nemultumiri. Ar fi, de fapt, o forma de discriminare a românilor. Acest fapt s-a putut constata deja la Bechtel…Din pacate practica continua…în ciuda numeroaselor critici. Stiu ca un angajatii români primesc mai multi bani pentru aceeasi munca decât cei straini. Asta vrem sa spunem guvernantilor: nu este normal ca diferentele sa fie asa de mari. Desi se poate face ceva, Guvernul nu este interesat sa faca ceva. Aceste lucruri nu le par atât de importante încât sa le ia în considerare, sa le aduca voturi.
Gazeta: În ultimii ani, de când se vorbeste despre criza fortei munca, s-a schimbat situatia sindicatelor?
Grigore Pop: Este adevarat ca în ultimii ani s-a schimbat modul de a gândi si gestiona problemele sindicatelor. Daca în anii 90 se organizau mitinguri si manifestatii de protest, de cele mai multe ori împotriva Statului care, prin FPS sau alte institutii conduceau fabricile din România, acum trebuie sa tratam cu directorii si patronii acestora. Politica salariala si economica este condusa de anumiti oameni. Trebuie sa acum sa negociem cu patronatele, dar, în acelasi timp trebuie sa le zicem oamenilor ca trebuie sa munceasca pentru a-si primi salariile. Luptam împotriva abuzurilor patronilor. Acum nu mai iesim în strada pentru a protesta, ne luptam în interiorul fabricilor. Patronatelor nu le va fi frica niciodata ca sindicatele vor iesi în strada. Se vor teme, în schimb de altceva, cum ar fi în cazul Nokuia care tine mai mult la imagine, decât la alte aspecte. De asemenea se tem de batalia de pe teren juridic. În 2007 noi am avut cca. 300 de procese, dintre care am câstigat 99,5%.
Ligia Popa
