Floreştiul a devenit un tărâm fermecat, în care toţi cei care au vreo ţidulă mai acătării se reped la Primărie pentru a curta găina cu ouă de aur: legea retrocedărilor. Pe măsură ce valoarea terenului în Floreşti a crescut vertiginos în ultimul deceniu, s-au înregistrat tot mai multe revendicări. Cea mai inedită este, probabil, situaţia moştenitorilor contelui Alexandru Mikes, care au reuşit în mandatul fostului primar să ”recupereze” sute de hectare de pădure. Aceştia vor, însă, şi teren intravilan şi păşune şi prezintă drept dovadă documente cam ”subţirele”…

 

În anul 2009, Katalin Roy Chowdhury a înaintat Comisiei pentru aplicarea legii fondului funciar din Floreşti o cerere pentru restituirea unei suprafeţe de 280.432 de hectare de pădure, în calitate de singură moştenitoare a fostului proprietar Alexandru Mikes, ”cu toate construcţiile de toate felurile existente pe aceste proprietăţi”. Ataşat aceasta a depus o copie a cărţii funciare cu numărul 3348 înregistrată în comuna Floreşti. În plus, aceasta cere ca la emiterea autorizaţiilor de exploatare să se ia măsuri pentru oprirea exploatării terenurilor revendicate.

Cu patru ani înainte, aceasta mai depusese încă o cerere similară, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri intravilane, ”fostă proprietate al tatălui meu Mikes Sandor, înscrise în CF nr. 3348 Floreşti. Menţionez că, la ora actuală terenurile înscrise în c.f. menţionată mai sus sunt terenuri intravilane, mai puţin pădurile. Este ştiut că de la preluarea de către Statul Român al imobilelor familiei mele perimetrul localităţii Floreşti s-a extins considerabil. În acest sens apreciem că, din totalul terenurilor înscrise în c.f. 3348 Floreşti, mai puţin pădurile, cca. 110 ha teren constituie intravilan”. Aceasta mai menţionează că a mai formulat o cerere separată pentru despăgubiri cu titlu de construcţii demolate.

 

 

Ce a moştenit de fapt

Iar în 2007, tot familia Roy Chowdhury cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole la care ar avea dreptul prin moştenire, în suprafaţă de 50 de hectare de fâneaţă şi păşune şi 50 ha de teren agricol. Din nou, este menţionat acelaşi extras de carte funciară şi acelaşi certificat de unic moştenitor.

Cu cele două documente folosite de urmaşa lui Alexandru Mikes există însă mai multe probleme. În primul rând, certificatul de moştenitor din anul 2000, nu menţionează nicio proprietate din comuna Floreşti ca fiind cuvenită urmaşilor familiei. Notarul menţionează că de pe urma defuncţilor Mikes Armin, decedat în 1944 la Budapesta, Mikes Klementina, decedată în 1953 şi Mikes Eva decedată în 1978 la Cluj-Napoca, au rămas drept bunuri imobile cele înscrise în cartea funciară de la Zăbala, unde se află în prezent moşia familiei. Aceasta a fost recuperată în anul 1999, în baza legii retrocedărilor, la Judecătoria Târgu Secuiesc.

În certificatul de moştenitor aferent acestei proprietăţi apare, într-adevăr, Roy Chowdhury Ecaterina Susana, cetăţean român domiciliat la Graz în Austria, în calitate de nepoată de fiică. ”Sunt străini de succesiune, prin neacceptare, conf. art. 700 Cod Civil: Wilhelmine Keyserling, Margit Brandini, în calitate de nepoate de fiică, Johanna Janka Van Horne în calitate de fiică, Mikes Klementina – soţie supravieţuitoare, Mikes Eva, fiică”, mai specifică notarul clujean.

 

Afla mai multe>

Cum au păcălit grofii din Florești DE PATRU ORI statul

 

Foaie de proprietate, nu CF

Nici Cartea Funciară care apare drept argument suprem în cererile de retrocedare nu susţine întru totul pretenţiile familiei moştenitoare. Prima înregistrare din această foaie de proprietate (nu este o copie a registrului de carte funciară, dar face referire la acesta) este din anul 1937 şi înregistrează dreptul de proprietate al lui Alexandru Mikes asupra unor imobile unificate din opt cf-uri.

În notele următoare se înscrie dreptul de succesiune postumă în favoare lui Mikes Mihai. Un an mai târziu, Alexandru Mikes se răzgândeşte şi radiază notaţiunea de succesiune postumă.

Apoi încep vânzările de terenuri. În octombrie 1938 un imobil de proprietatea unificată de mai sus trece în alt CF, în favoare unui Gal Ilie. În mai 1939 în baza unui proces verbal, un al doilea imobil trece în favoare lui Simion Pop şi soţia Maja Rozalia. În toamna aceluiaşi an, un contract de vânzare-cumpărare mai trece încă două imobile pe numele altui proprietar – Colonelul Constantin Brătianu.

La 1940 are loc exproprierea a trei imobile, în urma unei decizii a Curţii de Apel Cluj. Exproprierea înseamnă că groful a fost despăgubit pentru terenurile care i-au fost retrase din proprietate. În 1947 şi 1948 mai multe imobile sunt înregistrate în alte CF-uri, în favoare unor floreşteni, şi apare şi o menţiune la proprietarul terenului, în favoarea căruia se renotează numărul topo al unui imobil.

 

 

Parteneri la imobiliare

În plus, Gazeta de Cluj a intrat în posesia unui set de contracte care demonstrează că familia Mikes a vândut terenuri din Floreşti cu mult înainte de naţionalizare. De exemplu, în 1929, Judecătoria urbană Cluj înregistra un contract de vânzare cumpărare între Mikes Alexandru şi Comisia de Ocol pentru Expropriere şi Împroprietărire Cluj. Din nou, Mikes a primit despăgubiri pentru acele terenuri, iar exproprierea este şi în zilele noastre o metodă legitimă pentru autorităţi de a schimba destinaţia unor suprafeţe de teren.

Mia târziu, în 1936, contele vinde lui Vasile Gal, Nicolae Flueraş şi Petre Ţiligrad Ilea moara din Floreşti. Primul dintre aceştia fusese chiriaş şi a decis probabil să se asocieze cu alţi concetăţeni pentru a cumpăra moara şi toate instalaţiile de la Alexandru Mikes, contra sumei de 210.000 de lei.

Doi ani mai târziu, un alt contract de vânzare-cumpărare, încheiat între Vasile Gal şi Alexandru Mikes arată că o suprafaţă de 17 jugăre şi 313 stânjeni de păşune a fost tranzacţionată contra sumei de 21.000 de lei.

Potrivit unor surse, Mikes Armin, cel care apare cu numele în certificatul de moştenitor al lui Katalin Roy Chowdhury, în calitate de grof, a fost despăgubit de autorităţile române în perioada anilor 1923 – 1926, aşadar în perioada interbelică, cu mult înainte de reforma agrară prin colectivizare, din anul 1948, moment la care se raportează legislaţia actuală.

Prin urmare, suprafeţele totale solicitate de Katalin Roy Chowdhury, aşa cum apar ele într-o singură foaie de proprietate, nu sunt în totalitate neatinse de alte limitări legale.

 

 

Banul la ban trage

Ceea ce este foarte interesant este că după ce a întăbulat în 2014 un teren extravilan în suprafaţă totală de aproape 900.000 mp pe numele său şi al fiului Arun Gregor, Roy Chowdhury a şi încheiat în vara acestui an un antecontract de vânzare-cumpărare cu Olimpiu-Bartolomeu Varga şi soţia sa Iulia-Corina. La fel şi pentru o altă parcelă, în suprafaţă de 22.000 mp, tot parte din imobilul notat cu A1 în foile de proprietate.

Familia Varga face afaceri imobiliare cu moştenitorii contelui Mikes deşi anul trecut a avut probleme financiare serioase, fiind executaţi silit pentru o datorie de 29.045 de lei şi 272.313 euro. Drept urmare, casa acestora din Bistriţa a fost scoasă la vânzare la preţul de aproape 150.000 de euro.

O parte din actele pentru care familia Roy Chowdhury, numele luat de fiica lui Mikes după căsătorie, a primit moştenirea din Floreşti ar fi dispărut din toate arhivele, atât de la Tribunalul Cluj, cât şi de la Armată.  O parte din terenurile retrocedate ar fi chiar de pe suprafaţa actualului mall din Floreşti.

 

Vancea le-a dat verde

 

Printre cele mai importante terenuri revendicate sunt păduri din Floreşti şi terenul de la “Şapca Verde”, care i-ar fi fost confiscate de comunişti din proprietatea contelui Mikes şi acordate Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV).

Din această suprafaţă 31,98 hectare aparţin Polus Real Estate, companie care controlează mall-ul din Floreşti. Ei cer despăgubiri în natură pentru 96,58 de hectare din care 35,84 de hectare teren intravilan. Instituţia Prefectului a respins în primă instanţă contestaţia urmaşilor lui Mikes Alexandru, dar aceştia ar fi câştigat în instanţă, care a considerat că terenul intravilan intră sub incidenţa legii 10/2001. Ioachim Vancea, fostul primar al comunei Floreşti, a fost chiar amendat de instanţă în această speţă cu 500 de lei conform art. 108 pct 2 lit e din codul de procedură civilă, ”pentru neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de către cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţă”.

Tot în mandatul fostului primar Ioachim Vancea, în 2005 urmaşii contelui Alexandru Mikes, prin Katalin Roy Chowdhury, au primit 224 de hectare de pădure şi fânaţe în comuna Floreşti. În plus, Comisia Judeţeană Cluj din cadrul Prefecturii le-a acordat iniţial urmaşilor contelui Mikes despăgubiri de 7,28 de hectare în natură şi 60,192 de hectare pentru despăgubiri materiale pentru terenuri agricole.

 

Citește și:

Moștenitorii fără acte ai contelui Mikes

 

Şi în instanţă tot cu fofârlica

 

Dosarul a fost returnat în primă instanţă de oficialii comisiei datorită lipsei unei documentaţii cadastrare cu privire la categoria de folosinţă a terenului propus pentru despăgubire în ceea ce priveşte suprafaţa de teren ce depăşeşte suprafaţa maximă de 50 de hectare teren agricol.

La dosar nu au fost depuse iniţial actele din care să rezulte preluarea de către stat, după 1945, a suprafeţei de teren agricol, înscris la despăgubiri, şi proprietarul de la care a fost preluată respectiva suprafaţă, deoarece la dosar este ataşată documentaţie cadastrală din care rezultă că terenurile în suprafaţă de peste 50 de hectare teren agricol ar aparţine lui Mikes Alexandru. Un teren de 35,84 de hectare a fost preluat de CAP şi dat pentru construirea caselor de locuit. Cei de la comisia judeţeană au spus că acest teren nu face obiectul Legii 10. Instanţa le-a dat în schimb câştig de cauză moştenitorilor.

Instanţa a mai cerut documente de la Consiliul Judeţean Cluj şi de la Arhivele Naţionale pentru a vedea dacă s-au prelucrat terenurile în baza reformei agrare, confirmare pe care au şi primit-o. La această solicitare reprezentantul reclamantei Roy Chowdhury Katalin Zsuzsanna arată că proba nu este utilă, deoarece contele Mikes nu s-a înscris în CAP şi pârâţii nu contestă că terenul a fost preluat prin legea reformei agrare.

 

 

 

Niciun grof fără moşie

 

Vechea familie Mikes şi-a recuperat castelul din Zăbala, considerat giuvaerul Ardealului. Gregor şi Alexander Roy Chowdhury-Mikes, fiii unui bengalez şi ai unei urmaşe a familiei, au intrat în posesia castelului precum şi a parcului de 30 de hectare. Pe timpul comunismului, incinta a fost utilizată drept tabără de copii sau spital. Acum există o casă de oaspeţi, The Machine House, care se bucură de o amenajare interioară şi un stil unice în România. În Ozun, castelul Beldy-Mikes, construit în sec. XVII, în stilul secuiesc, aparţine de asemenea familiei Mikes.

 

 

 

O toamnă fierbinte, fierbinte

 

În prezent, pe rolul instanţelor clujene apar mai multe speţe în care Katalin Roy Chowdhury este pârât. Pentru rectificare carte funciară, aceasta a fost dată în judecată, alături de alţii, de către Osztricz Alexandru Robert. Urmaşa lui Mikes mai are un proces cu Ministerul de Finanţe şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Tot în această toamnă, avocatul familiei va performa şi în procesul în care Letiţia Rodica Farcaş a dat în judecată atât pe moştenitoarea Roy Chowdhury, cât şi pe cei de la Polus Estate, alături de comisia locală şi cea judeţeană de restituire a proprietăţilor. Toate la Judecătoria Cluj. Dovadă că şi urmaşii celor care au cumpărat terenuri de la Mikes vor să intre în posesia moştenirii cu valoare în continuă creştere.

 

 

 

 

Contele ştia de acum un secol ce înseamnă să fii mafiot

 

 

Într-un articol din luna iunie am prezentat mai multe documente care demonstrează că pădurile retrocedate de fostul primar Vancea din Floreşti urmaşilor contelui Alexandru Mikes ar fi fost nu numai expropriate în mod legal, cu plata unor despăgubiri, ci au făcut şi obiectul unor înregistrări ilegale în cărţile funciare, unor vânzări şi ipotecări ulterioare, dar, printr-o minune, tot contelui Alexandru Mikes i-ar fi aparţinut la momentul naţionalizării.

 

În judeţul Cluj, familia Mikes, care are în prezent moştenitori în Ungaria şi Austria, şi-a recuperat cu voia autorităţilor locale, 224 hectare de pădure din comuna Floreşti. Aceste terenuri, însă, apar ca fiind în mod legal expropriate de către statul român, după 1919. Potrivit unor surse din domeniul administrativ, ar exista cărţi funciare care demonstrează că deşi a primit banii pe terenuri, Mihai Mikes i-a lăsat lui Alexandru Mikes mai multe proprietăţi funciare, pe care ulterior acesta, la întocmirea cărţilor funciare, le-a trecut pe numele său.

Ulterior, o parte au fost vândute, şi o parte ipotecate la băncile naţionale. Pentru că nu plătea nicio rată, Alexandru Mikes înregistra succesiv noi parcele pe care le trecea sub ipotecă, până la venirea regimului horthist, în anii 1940, care l-a iertat de toate datoriile. Documente ulterioare, după eliberarea Transilvaniei, arată că în total peste 500 de hectare au fost de-a lungul timpului expropriate în mod legal, cu plata despăgubirilor către proprietari, de la grofii maghiari Alexandru Mikes şi Csato Paul.

 

 

L-au despăgubit la preţul pieţei

 

În 1922 conţii Mikes Mihaiu şi Mikes Alexandru au fost expropriaţi de Comisiune de ocol pentru expropriere Cluj, în baza articolului 8 din legea pentru reforma agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Este vorba despre un teren de 48 de jugăre şi 1332 stânjeni. Pentru acestea, comisia a acordat despăgubiri, după preţul terenului din perioada respectivă. ”La fixarea preţului comisiunea, în lipsa altor date, le-a luat în considerare declaraţiile părţilor, calitatea şi situaţia pământului, precum şi toate împrejurările locale”, se arată în document.

 

În documentul care atestă această expropriere se mai arată că Mihai Mikes a cerut ca 50 de jugăre din moşia de la hotarul oraşului Cluj să îi rămână în proprietate, dar această cerere ”nu are nici o bază legală. Comisiunea după aprobarea contractului intervenit între Dr. Constantin Stanca ca cumpărător şi văduva lui Mikes Coloman ca vânzătoare cu privire la parcelele cu No. top. mai sus înşiraţi a trebuit să se hotărască conform dispozitivului”.

În 1931, Comisia de ocol pentru Expropriere şi Împroprietărire Cluj împarte parcele din fosta moşie a lui Alexandru Mikes către parohiile greco-catolice şi ortodoxe din zona Floreştiului de astăzi, care printr-un act din 1928 au intrat în rezerva de stat.

 

Documente există, dar arată altă poveste

 

Un document din 28 mai 1946, care cuprinde tabelul celor îndreptăţiţi la împroprietărire, realizat de comisia de plasă pentru reforma agrară în Floreşti arată că 298 de persoane au primit 65 de jugăre de teren arabil, 85 de jugăre de fâneţe şi 164 de loturi de casă în suprafaţă totală de 37 de jugăre şi 300 de stânjeni. Aceste terenuri au aparţinut anterior lui Mikes Alexandru şi Csato Pavel, ”expropriate în întregime, şi având în total suprafaţa de 784 de jugăre 1371 de stânjeni.

”Se constată de noi că din moşia aceasta 507 jugăre este pădure şi neproductiv 9 jugăre. Din moşia lui Mikes Alexandru s-a expropriat şi pentru Cluj-Mănăştur 43 de jugăre 63 stânjeni, pentru grădina de zarzavat 20 jugăre, pentru staţia de ameliorare Cluj 17 jugăre, rămânând o rezervă de 1 jugăr şi 1008 stânjeni”, arată documentul citat.

La 19 mai 1947, comisia de verificare pentru Plasa Gilău a fost în Floreşti, pe fosta moşie Mikes Alexandru şi Csato Paul, expropriată conform legii Reformei Agricole nr. 187/1945, pentru a realiza proiectul parcelar. În documentul întocmit de aceasta se arată că suprafaţa terenului cultivabil conform măsurătorii era de 268 jugăre şi 885 de stânjeni, proveniţi din moşia Mikes (207 jugăre şi 833 stânjeni) şi din moşia Csato Paul (21 de jugăre şi 1020 stânjeni).