„Suna-l pe Merce, ba proasto”, i-a urlat afaceristul Pentie unei angajate derutate. „Nu Politia! Pe Merce, ba! Ai înteles, idioato? Pe Merce!”, s-a isterizat descreieratul, în fata tuturor celor ce asistau la incredibilul ultraj din ziua de 29 octombrie 2007, în fata redactiei GAZETEI de Oradea. A împins-o pe biata femeie de un zid si a fugit sa-l sune el, personal, pe chestorul Terente Merce, seful Diviziunii Filaj la nivel national. Cu 2-3 minute înainte, dupa ce trecusem indiferent – cu o usurinta pe care nu mi-o iert, dar nu se va mai repeta – pe lânga el, trogloditul ma lovise brusc pe la spate, ca un las ce este, m-a împins pe scari, m-am dezechilibrat si a sarit pe mine, dupa care a înteles ca nu e bine ce face si s-a speriat de consecinte, pe care pâna si cu IQ-ul lui redus le banuieste. Restul urmeaza sa fie stabilit de organele competente, dar – pâna atunci – merita sa ne întrebam cine este chestorul Terente Merce si cum de îl apeleaza tam-nesam un individ de teapa sifonarului bancrut Radu Pentie.
Printr-un Decret din 12 decembrie 2006, Traian Basescu, Presedintele României, i-a „acordat gradul profesional de chestor de politie comisarului sef de politie Merce Terente, din Ministerul Administratiei si Internelor”. Fost sef al Serviciului de Informatii si Protectie Interna Bihor, mai cunoscuta sub titulatura de „UM 0962” Oradea sau „Doi s-un sfert” local, Merce ocupa deja o functie foarte importanta în structura centrala, „de protectie si anticoruptie”, din Politia româna. Este adevarat ca, vinerea trecuta, era înscris pe ciorna listei pensionarilor „de lux” ai MAI, dar în România zilelor noastre nu se poate confirma o asemenea stire pâna nu primeste împricinatul cuponul, acasa, în cutia postala. Merce jongleaza cu informatiile, iar aceasta „marfa” a rasturnat imperii, nu „bisericute” buboase, de sprit&spert, de tipul celei edificate de cele doua „eminente” de-a lungul anilor. Ca protejatul lui de la Oradea, Pentie, l-a agresat pe „procurorul” sau pe „ziaristul” Lele, conteaza mai putin – în contextul acestui editorial – în ce calitate. Important este ca, pentru prima data, contrabandistul Pentie a clamat în mod public aceasta înalta tutela. Ceea ce, fie si retrospectiv, explica multe nebuloase din trecutul lor comun. În acelasi timp, trage un semnal de alarma foarte serios pentru actorii politici. Cine l-a trimis pe Merce la Bucuresti? Raportul „Columna” – aflat cu certitudine si la dosarul „de personal” al politistului Terente Merce – l-ar fi recomandat mai degraba pentru excludere decât pentru promovare.
Radu Pentie se prezinta ca fiind un apropiat al Partidului Democrat si îsi atribuie contacte, reale sau închipuite, pâna la nivel national. Pe plan local, este perceput ca o sugativa care a profitat de orice administratie ce s-a succedat la Oradea, indiferent de conjuncturala sa culoare politica. Totusi, în opinia publica, el este PD-istul Pentie, desi nu este acceptat nici ca simplu membru de partid. „Confuzia” se trage si de la coincidenta de nume cu fiul sau, vicepresedinte al organizatiei de tineret a PD Bihor, pretendent la functia de vicepresedinte la nivel national al OTPD. În ciuda raporturilor dezagreabile cu „afaceristul” delator Pentie, GAZETA nu a fost resentimentara fata de fiul acestuia. Colegul Daniel Meze i-a facut o prezentare favorabila în rubricile noastre de politica. Asa am reusit sa-l identific pe junior în timp ce-l implora pe taica sau sa se linisteasca. Bietul de el, avea în ochi toate traumele unei copilarii compromise de bestia dintre noi. Tremura, probabil amintindu-si de scenele când el sau bunicu sau erau victimele acelorasi instincte criminale. Va reusi acesta vreodata sa scape de nefasta influenta paterna, de frica ce-l macina în fata celui care i-a finantat „lansarea” în politica? Mai dureaza mult pâna chestorii politiei române vor primi apeluri disperate de la infractori si se vor implica în salvarea acestora?
Alexandru Lele
