Gunoaiele se extind, proprietarii pierd terenuri

Două dintre marile probleme cu care se confruntă cetăţenii din Cluj ţin de noul PUG şi de situaţia de la rampa de gunoi de la Pata Rât. În funcţie de caz, clujenii apelează la autorităţile locale pentru a schimba încadrarea terenurilor deţinute într-o anumită categorie şi pentru a semnala gravitatea situaţiei de extindere a deşeurilor. O familie din Colonia Budunuş este afectată însă de ambele probleme, în ideea în care odată cu aprobarea noului PUG pe terenul deţinut nu se mai pot efectua construcţii şi din cauza extinderii deşeurilor, terenul nu mai poate fi încadrat nici măcar la categoria de agricol.

În perioada 2005-2006, soţii Ioan Daniel Gabor şi Corina Gabor au cumpărat un teren intravilan în suprafaţă de 17.943 mp în Colonia Budunuş din Cluj-Napoca, iar până la adoptarea noului Plan Urbanistic General (PUG), terenul era încadrat într-o zonă ce le permitea construirea de locuinţe. În perioada achiziţionării terenului era în funcţiune vechea rampă de depozitare a deşeurilor Pata Rât, situată lângă proprietatea familiei Gabor, iar în acea perioadă aprobarea unui PUZ şi autorizarea construirii se putea face cu condiţia obţinerii avizului sanitar şi a celui de mediu. Odată cu intrarea în vigoare a noului PUG, destinaţia terenului s-a schimbat şi a fost plasat în categoria agricolă.

După ce groapa de gunoi de la Pata Rât a fost preluată de Consiliul Judeţean, consilierii au adoptat în luna octombrie 2014 proiectul de hotărâre pentru ”aprobarea Protocolului privind reglementarea depozitării deşeurilor din judeţul Cluj pe platformele de stocare temporară autorizate şi în curs de autorizare până la deschiderea celulei de la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), dar nu mai târziu de 31.12.2015, precum şi monitorizarea Depozitului neconform Pata Rât”.

Astfel în vecinătatea terenului deţinut de soţii Gabor a fost alocată o suprafaţă de 92.680 mp pentru extinderea zonei de depozitare de la Pata Rât, zonă ce a fost dimensionată la suprafaţa de 182.080 mp cu titlu provizoriu, până la finalizarea Centrul de Management Integrat al Deşeurilor.

Potrivit prevederilor legale din Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, emise de Ministerul Sănătăţii, între zona de depozitare a deşeurilor şi terenurile ce pot fi folosite pentru construcţia de locuinţe, respectiv ca teren agricol pentru culturi în scop alimentar sau furaje, trebuie să existe o zonă de protecţie sanitară de cel puţin 1.000 metri.

În cazul soţilor Gabor, în urma extinderii necontrolabile a groapei de gunoi, zona de protecţie sanitară a afectat şi s-a suprapus peste pământul lor, iar această situaţie i-a pus în incapacitatea de a îl exploata din orice punct de vedere. Dacă iniţial terenul era încadrat în categoria construibil, o dată cu adoptarea noului PUG, acesta a fost plasat în categoria de teren agricol, iar în cele din urmă din cauza deşeurilor a intrat în zona de protecţie sanitară, respectiv spaţiu verde. Conform noii destinaţii, pământul nu mai poate fi valorificat, deoarece situaţia nu permite emiterea avizelor de mediu nici pentru desfăşurarea de activităţi agricole, nici pentru edificarea de construcţii aşa cum era posibil înainte de noul PUG.

Şedinţe amânate şi promisiuni nerespectate

În luna aprilie 2015, membrii Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca s-au întrunit într-o şedinţă dedicată problemelor de urbanism, mai exact pentru a dezbate plângerile prealabile ale cetăţenilor şi  proiectele de hotărâre privind PUZ şi PUD. Pe ordinea de zi a şedinţei a fost un număr de 32 de plângeri, toate privind subiectul aprobării documentaţiei de „Actualizare Plan Urbanistic General”.

Proprietarul terenului, Ioan Gabriel Gabor, a ţinut să precizeze încă de la începutul dezbaterii că acesta nu a cerut revocarea parţială a noului PUG şi că el şi soţia sa nu se opun proiectelor de utilitate publică, însă nu doresc ca terenul pe care îl deţin în proprietate şi pentru care au certificate de urbanism valabile să fie transformat în spaţiu verde.

„Este corect să rămână spaţiu verde, însă nu este corect să fim defavorizaţi-devalorizaţi noi, în speţă, adică să ni se schimbe din construibil în spaţiu verde. Prin plângerea prealabilă am solicitat să fiu despăgubit pentru „devalorizarea creată” şi nu revocarea parţială a hotărârii prin care a fost aprobat PUG-ul”, a susţinut Gabor.

După o serie de discuţii asupra situaţiei reclamantului, Consiliul Local a luat decizia de a amâna dezbaterea acestui punct, deoarece a considerat că această speţă este şi de competenţa Consiliului Judeţean.

Cu toate că de-a lungul timpului în şedinţele Consiliului Local problema familiei în cauză a mai fost dezbătută, după aproape trei ani de zile autorităţile locale nu au reuşit să găsească o soluţie, iar Consiliul Judeţean nu şi-a îndeplinit obligaţia de a reglementa depozitarea deşeurilor şi de a închide platforma de stocare temporară deschisă în anul 2014.

Proprietarii cer despăgubiri

În ultima plângere prealabilă depusă de Ioan Daniel Gabor şi soţia sa Corina, aceştia cer Consiliului Local procedarea la exproprierea terenului cu plata unei juste despăgubiri în cuantum de 33 euro/mp, respectiv un total de 592.119 euro, cu menţiunea că ”terenul nu mai poate fi folosit în niciun fel, nici ca teren pentru construcţii, nici ca teren agricol”.

Proprietarul terenului susţine că nu mai ştie pe cine să dea vina, deoarece această problemă ţine atât de Consiliul Judeţean care administrează groapa de gunoi de la Pata Rât, cât şi de Primăria municipiului Cluj-Napoca de la care aşteaptă să primească despăgubire.

„Terenul a fost iniţial construibil, am avut certificate de urbanism care reglementau acest lucru, dar fiindcă autorităţile locale nu au închis groapa de gunoi în anul 2010, aşa cum era dat prin hotărârea de Guvern, situaţia s-a agravat.

Până în anul 2003 groapa de gunoi a fost administrată de primărie, după care a fost predată prin protocol Consiliului Judeţean. Cei de la CJ, la rândul lor nu au închis nici ei la timp groapa de la Pata Rât, deoarece aceasta era legată de CMID, ce avea în vedere înfiinţarea unei gropi ecologice. Această groapă ecologică nu a fost finalizată, iar din cauză că nu au avut unde să depoziteze deşeurile au făcut o altă groapă de gunoi, aşa cum îi spun eu: „Puiul Patei Rât”, exact deasupra la Pata Rât. Această groapă de lângă a fost făcută în 15 octombrie 2015, dar din 2010 până în 2015, toate deşeurile ce s-au depozitat, s-au depozitat la Pata Rât. Acest lucru a dus la extinderea acestei gropi, inclusiv pe zona de protecţie sanitară prinzându-mi terenurile în această zonă.

Terenurile mele iniţial nu erau în zona de protecţie sanitară, acestea au intrat în această zonă deoarece s-a extins necontrolat groapa. Când s-a reglementat PUG-ul în 2014, atunci s-a reglementat şi zona de protecţie. Acum nu ştiu pe cine să dau vina că nu au închis la timp groapa, pe primărie sau pe Consiliul Judeţean? Ideea este că şi după ce groapa a fost preluată de cei de la CJ, deşeurile s-au depus tot la Pata Rât, de aceea şi firma responsabilă cu închiderea Patei Rât a descoperit o depăşire de teren.

Mie îmi sunt afectate două principalele caracteristici ale proprietăţii: folosinţa, iniţial terenul meu fiind încadrat în categoria de teren construibil şi valoarea care din cauza acestei situaţii scade cu peste 90%. În expertiza notarială scrie clar ce înseamnă teren construibil şi teren destinat spaţiului verde, pe când terenul meu nu poate fi încadrat nici măcar în categoria agricolă.

Există un ordin dat de ministrul Sănătăţii, prin care se spune că în zona de protecţie sanitară nu se poate cultiva şi având în vedere că această zonă este alocată unui proiect de utilitate publică, am solicitat exproprierea”, a declarat proprietarul terenului, Gabor Ioan Daniel.

Consiliul Local se va întruni în şedinţă pe data de 19.12.2017 pentru a dezbate printre altele încă o dată situaţia terenului familiei Gabor.