Guru Bivolaru a vrut să schimbe Codul Penal

Gregorian Bivolaru, liderul MISA a încercat să schimbe Codul de procedură Penală. A deschis un proces la Curtea Constituțională a României. La începutul acestei luni cererea lui a fost respinsă de magistrații CCR. El a încercat să anuleze o prevedere prin care o instanță poate dispune condamnarea unui inculpat folosind drept probe declarațiile date de victimă în cursul procesului penal și nu în faza de cercetare penală a dosarului. 

La începutul lunii iulie, CCR a publicat o sentință dintr-un dosar în care Gregorian Bivolaru cerea cerea anularea articolului 103, alineat 3, Cod procedură penală, pe motiv de neconstituționalitate. Textul de lege stabilește că hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați. El a cerut și anularea articolelor 111 și 112 Cod procedură penală, care fac obiectul aceleiași excepții de neconstituționalitate, și se referă la modul de audiere a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente.

Cererea lui Bivolaru vine dintr-un proces care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj.

Potrivit cererii de stabilire a neconstituționalității, texte legale ar contravine prevederilor constituționale cuprinse în articolul 20, referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, în cele cuprinse în articolul 21 alineat 3, referitoare la dreptul la un proces echitabil, în cele cuprinse în articolul 23 alineat 11, referitoare la prezumția de nevinovăție, și în cele cuprinse în articolul 24, privind dreptul la apărare.

Potrivit solicitării, declarațiile provenite de la părți (inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente), dar și cele provenite de la suspect sau de la persoana vătămată „sunt marcate de un interes nemijlocit în soluționarea cauzei, astfel că și acestea trebuiau cuprinse de legiuitor în articolul 103 alineat 3 Cod procedură penală”. 

Concret, declarațiile date în procesul penal de către o persoană vătămată nu trebuie să poată sta la baza unei decizii judecătorești de condamnare a unui agresor.

CCR îl trimite pe Bivolaru să răsfoiască legislația

În decizia adoptată, CCR arată că legea penală din România prevede că probele se pot obține în procesul penal fie prin declarațiile învinuitului sau ale inculpatului, fie prin declarațiile persoanei vătămate, fie prin declarațiile părții civile sau ale părții responsabile civilmente, fie prin declarațiile martorilor, fie prin înscrisuri, rapoarte de expertiză sau de constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă, precum și prin orice alt mijloc de probă care nu este interzis de lege. 

Potrivit deciziei, investigatorii pot fi audiați ca martori în cursul procesului penal în aceleași condiții ca martorii amenințați. „Totodată, în situații excepționale, când folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă pentru obținerea datelor și informațiilor ori nu este posibilă, procurorul poate autoriza folosirea unui colaborator, căruia îi poate atribui o altă identitate decât cea reală”, se mai arată în această decizie.

„Necesitatea protecției nu poate aduce atingere exercitării dreptului la apărare, astfel că și în asemenea situații, CEDO apreciază că drepturile apărării sunt restrânse într-un mod incompatibil cu garanțiile Convenției”, explicând de ce legiuitorul a considerat necesar ca anumite categorii de probe (declarații) să nu poată sta, fundamental, la baza unei decizii de condamnare.

Sunt însă și situații în care inclusiv partea vătămată și partea civilă beneficiază de măsuri de protecție, atrag atenția judecătorii CCR, care subliniază că, dacă legiuitorul ar fi exclus declarațiile părților vătămate sau ale părților civile din norma legală care permite ca acestea să stea la baza emiterii unei sentințe de condamnare, „ar fi însemnat că restrângerea valorii probante a declarațiilor acestor persoane să se răsfrângă asupra procesului penal, indiferent de modalitatea de audiere a acestora”, arată decizia CCR prin care se respinge solicitarea liderului MISA.

Cum a scăpat Bivolaru de bulău

În februarie 2021, Gregorian Bivolaru a fost achitat definitiv de judecătorii Maria Boer și Vasile Goja, de la Curtea de Apel Cluj. Magistrații au constat că Bivolaru a fost judecat până când faptele s-au prescris, astfel că nu a mai putut fi condamnat. Pe de altă parte, procurorii au atras atenția că, de fapt, prescripția faptelor ar fi intervenit abia în 2024. Dosarul a fost rejudecat, iar magistratul clujean care a emis prima sentință de achitare este Marius Lupea, de la Tribunalul Cluj, în prezent pensionat.

De peste 10 ani, justiția îl judecă pe Gabriel Bivolaru, acuzat de trafic de persoane. Inițial, el a fost condamnat de Curtea de Apel Alba, dar avocații lui au obținut rejudecarea procesului. 

În 2015, magistratul clujean Ariana Ilieș, judecătorul de caz, a dispus anularea tuturor probelor strânse de cei de la DIICOT privind traficul de persoane, constituirea unui grup infracţional, trecerea frontierei, prin care îi acuzau pe Bivolaru și pe alte 20 de persoane din conducerea organizaţiei. Dosarul care însoţea procesul lui Bivolaru avea aproape 100 de volume cu peste 35.000 de pagini.

În sentinţă se arată că instanţa a constatat că probele din dosar obţinute prin interceptările telefonice sunt nelegale.

„Constată nelegalitatea probelor obţinute prin interceptările telefonice şi înregistrările audio şi dispune excluderea mijloacelor de probă constând în procesele-verbale de consemnare a convorbirilor inculpatului Bivolaru Gregorian, proceselor-verbale de percheziţie întocmite cu ocazia percheziţiilor efectuate în datele de 18 martie 2004, 19 martie 2004, 21 martie 2004, 22 martie 2004 şi 23 martie 2004 şi dispune excluderea din probatoriu a tuturor faptelor constatate şi obiectelor ridicate şi consemnate în procesele-verbale de percheziţie nelegale”, se mai menţionează în document. Instanţa a constatat că şi rapoartele tehnico-ştiinţifice întocmite de Asociaţia Psihologilor din România şi de psihologii Luminiţa Petrescu şi Tudorel Butoi sunt nelegale.

Bivolaru a arătat justiției românești mișcarea ”du-te-vino”

Gregorian Bivolaru şi 20 de membri ai Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) au fost trimişi în judecată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism în 15 iunie 2007, iar procesul a început la Tribunalul Bucureşti. Ulterior, cauza a fost strămutată la Tribunalul Cluj, dosarul aflându-se pe rolul acestei instanţe încă din 2009.

Gregorian Bivolaru şi cei 20 de membri MISA au fost acuzaţi de trafic de persoane, iniţiere, constituire sau aderare la un grup infracţional, infracţiuni la Legea dreptului de autor prin „practicarea” videochat-urilor, ultraj contra bunurilor moravuri în spectacolele grupării şi exprimare de mesaje antisemite.

Activitatea MISA a fost verificată atunci în cadrul unei operaţiuni intitulate „Christ”, iar probele strânse în anchetă au permis formularea de acuzaţii la adresa mai multor persoane, pentru diferite infracţiuni.