Guvernarea actuală vrea să-l schimbe pe Ovidiu Vișan din funcția de director al Administrației Bazinale Someș-Tisa (ABA Someș-Tisa). Mai mulți politicieni ar susține că scandalul în care e implicat directorul ABA are în spate intenția de a-l pune la zid. Ovidiu Vișan ridică problema unor mai multe aspecte în ceea ce privește funcția de șefia de la ABA Someș-Tisa.
Mai multe polemici se învârt în jurul directorului Ovidiu Vișan, în contextul în care acesta ar urma să fie înlocuit la șefia ABAST. Acesta ar fi și motivul pentru care a izbucnit scandalul care a stârnit furori în presă și printre cetățeni.
ABAST din Cluj Napoca fierbe un subiect în care sunt amestecate preluări de identitate, plângeri penale, acuzații împotriva șefilor, deversări în cursul Someșului Mic, etc.
Șeful ABAST din Cluj Napoca, Ovidiu Vișan, este acuzat că a sechestrat o angajată. Este vorba despre Ana Maria Cosma, soția consilierului județean PMP, Ovidiu Cosma. Ea a făcut o serie de fotografii și înregistrări video în timp ce angajații Companiei de Apă Someș SA, deversau un canal colector în Someșul Mic. Înregistrările respective au ajuns la conducerea Agenției Naționale Apele Române, care guvernează ABAST, cu titlul unei sesizări de deversare ilegale care ar fi fost trimisă de Carmen Grozavu, inspector în cadrul ABAST. De asemenea, sesizarea a ajuns și în atenția militanților pentru protecția mediului, în speranța izbucnirii unui scandal, a mai scris Gazeta de Cluj.
Cei implicați în această acțiune susțin că totul a fost făcut cu respectarea legislației.
”A trebuit să executăm curățarea unui canal colector. Am făcut o adresă oficială la ABAST, la Hidroelectrica, prin care am cerut permisiunea de a deversa canalizarea din zona străzii Tractoriștilor din cartierul Someșeni în Someșul Mic. Am cerut celor de la Hidroelectrica ca, pe durata lucrărilor, să asigure un debit mai mare a râului pentru a dilua deversarea. În această perioadă, am monitorizat calitatea apei și nu s-au raportat depășiri ale concentrațiilor. Nu ne-am ascuns, am anunțat pe toata lumea, totul a fost făcut perfect și am respectat legile. Mai mult, nu a fost prima dată când se întâmplă lucrul acesta”, a explicat Lucian Croitoru, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someș SA.
Însă, sesizarea respectivă nu a fost făcută de Carmen Grozavu.
”Eu nu am făcut nicio sesizare și chiar am de gând să formulez o plângere penală pentru a vedea cine a făcut o adresă pe numele meu și a trimis-o către ANAR și alte persoane, ca și cum eu aș fi făcut-o”, a declarat Grozavu pentru Gazeta de Cluj.
Ana Maria Cosma, care ocupă funcția de director la SGA Cluj Napoca, spune că ea este autoarea înregistrărilor.
”Eu am făcut filmarea și pozele cu deversarea”, susține Cosma. Întrebată dacă ea a creat o adresă de mail pe numele lui Grozavu și a trimis sesizarea, Cosma spune că nu mai poate vorbi.
”Știți, sunt în timpul orelor de program și nu mai pot discuta cu dumneavoastră”, a mai spus Cosma și a întrerupt convorbirea.
Săptămâna trecută, ea a reclamat faptul că ar fi fost sechestrată de directorul ABAST, Ovidiu Vișan, care a pus-o să dea o notă explicativă vizavi de sesizarea respectivă.
În urma apariției acestor informații în ziar, reprezentanții ABAST au transmis următoarele precizări.
”Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind deversarea din zona străzii Tractoriștilor din Cluj-Napoca în Someșul Mic, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Someș-Tisa aduce următoarele precizări pentru corecta informare a cetățenilor:
Deversarea din zona străzii Tractoriștilor nu a afectat calitatea apei Someșului Mic, fiind respectate condițiile legale de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
Această deversare constituie o situație excepțională, reglementată de legislația în vigoare. S-a realizat la solicitarea Companiei de Apă Someș SA, care a trebuit să execute curățarea canalului colector ce transportă apele uzate spre stația de epurare din Cluj-Napoca.
Dacă intervenția nu s-ar fi realizat în acest cadru legal, materialul sedimentar ar fi blocat colectorul, iar apele uzate ar fi fost deversate necontrolat în Someșul Mic.
Aplicând principiul precauției, ne-am asigurat că deversarea nu va avea impact asupra calității apei. Astfel, am solicitat Hidroelectrica ca, pe durata lucrărilor, să asigure un debit mai mare al râului pentru a asigura o diluție corespunzătoare.
Totodată, deversarea s-a realizat după un program limitat la opt ore pe zi, timp de șapte zile. După cele opt ore, apele reintrau în procesul de epurare.
În această perioadă, am monitorizat calitatea apei râului în aval și nu am constatat depășiri ale concentrațiilor indicatorilor de calitate specifici apelor uzate urbane.”
Directorul Companiei de Apă Someș a fost luat la întrebări de către consilierii județeni
Elena Muscă, consilier județean USR-PLUS, a deschis subiectul deversărilor despre care au existat discuții în spațiul public în ultima vreme, adresând o interpelare în cadrul ședinței forului județean, prin care a solicitat clarificări din partea Companiei de Apă Someș a cărei acționar majoritar este Consiliul Județean.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a redat informarea făcută de Compania de Apă Someș cu privire la deversări, arătând că aceasta a avut loc cu autorizația ABAST și Hidroelectrica, în perioada 7 – 18 decembrie 2020, data fiind stabilită de comun acord.
„Noi suntem doar acționari în companie, nu suntem titularii acesteia. Eu am cerut o informare de la directorul Companiei de Apă și răspunsul pe care conducerea companiei mi l-a trimis este următorul: «Canalul colector cu diametrul 260 centimetri de pe malul drept al Someșului transportă apele uzate de la clienți la stația de epurare Someșeni. Datorită încărcărilor din apele uzate și din acest canal colector, la fel ca în restul rețelei, trebuie să intre în programe periodice de întreținere preventivă. În acest sens, Compania de apă Someș a transmis Administrației Bazinale Someș-Tisa și Hidroelectrica adresă oficială prin care s-a solicitat acceptul realizării lucrării de întreținere necesare, iar prin corespondența oficială ulterioară s-a convenit împreună asupra unui program de intervenție în perioada 7 decembrie – 18 decembrie 2020, strict în intervalul 8-16 a fiecărei zile. În acest interval, apele uzate au fost descărcate direct în Someș. A crescut debitul pe Someș de la 2 metri cubi pe secundă la 12 metri cubi pe secundă, ajungând astfel la creșterea diluției în emisar, ceea ce a făcut ca impactul deversării să nu afecteze calitatea apei din Someșul Mic pe durata intervenției.» Acesta este mesajul pe care Compania de Apă l-a trimis consiliului județean”, a transmis Tișe.
Directorul Companiei de Apă Someș, Călin Neamțu, a intervenit la rândul său și a oferit explicații suplimentare. El a arătat că o astfel de operațiune de curățare nu a mai avut loc „de prin 2000”, potrivit Monitorul de Cluj. El a mai arătat că, prin mărirea debitului de apă, impactul deversării asupra mediului a fost „aproape egal cu zero”.
„În principal, astfel de operațiuni sunt făcute odată la 10 ani, dar pot fi și mai frecvente, în funcție de nivelul de colmatare a canalului colector. Ultima intervenție de acest fel a fost făcută prin 2000, nu aș putea să vă spun exact acum. În perioada în care am făcut această întreținere, am monitorizat calitatea apei și datorită faptului că a cerut permisiunea celor de la Hidroelectrica pentru a mări debitul pe Someș de la 2-3 metri cubi pe secundă la 12 metri cubi pe secundă, impactul a fost aproape egal cu zero, pentru că la o distanță de maxim 100 de metri de locul de deversare, calitatea apei din Someș este confrom legislației. Prin această creștere a debitului apei pe Someș, impactul a fost aproape zero. Stația de epurare a fost modernizată și retehnologizată prin programul de investiții POS Mediu 2009-2013, iar în această etapă avem un alt proiect de modernizare a stației, pentru realizarea unei stații de tratare termică a nămolului rezultat din stația de epurare și, în plus, realizarea unui canal care să facă legătura între stație și malul stâng al Someșului Mic”, a declarat Călin Neamțu.
Elena Muscă l-a mai întrebat pe director ce soluții moderne, alternative ar exista pentru curățarea canalului colector.
Călin Neamțu a declarat că nu există soluții moderne decât curățarea manuală a canalului colector, care se practică încă din 1973.
Poziția lui Ovidiu Vișan față de informațiile publicate de Recorder
Recorder a publicat o anchetă – „Singur împotriva partidului” – în cadrul căreia atrage atenția la numirile politice de la conducerea instituțiilor de stat. Ancheta se focusează pe schimbările masive pe care le-a făcut PNL la conducerea Apelor Române în mai multe județe.
În centrul anchetei se află Ovidiu Ianculescu, un inginer care la numai 36 de ani, a ajuns directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș, o instituție cu peste 400 de angajați, care gestionează infrastructura de apă din șase județe.
Nu a fost niciodată membru al unui partid politic și și-a câștigat funcția exclusiv pe baza pregătirii profesionale: a terminat o facultatea de construcții hidrotehnice, a condus șantiere și a dat un concurs pentru care a fost nevoit să stăpânească o bibliografie stufoasă și sute de pagini de legislație.
La începutul anului 2020, la scurt timp de la preluarea Guvernului de către PNL, Ianculescu a fost dat afară din funcție și înlocuit cu liberalul Ervin Molnar, care nu se compară profesional cu Ovidiu Ianculescu.
Recorder a evidențiat că PNL a mai operat modificări în alte 12 județe, printre care și Cluj.
În acest sens, Ovidiu Vișan a transmis că în cadrul anchetei, Recorder a avut ca scop principal focusarea asupra PNL-iștilor fiindcă, spre exemplu, de fosta directoare ABAST nu s-a legat nimeni și nu a făcut nimeni nicio anchetă, toate aceste aspecte evidențiind dorința aprigă de a fi scos din funcție de către guvernare.
