Guvernul Boc 2 l-a iertat pe Oprișan de prejudiciile sesizate de DNA

În cadrul ultimului termen din procesul lui Marian Oprișan s-a dezvăluit faptul că Guvernul Boc 2 nu s-a mai constituit parte civilă și a renunțat la prejudiciul cauzat. În 2010, miniștrii de Finanțe, subordonați lui Emil Boc, care au luat această decizie au fost Sebastian Vlădescu și Gheorghe Ialomițianu. La începutul acestui an, magistratul Lucian Buta, de la Judecătoria Cluj-Napoca, l-a achitat pe Oprișan de faptele de corupție de care este acuzat.

Săptămâna aceasta a avut loc un nou termen din procesul lui Marian Oprișan care acum se judecă în a doua instanță, la curtea de Apel Cluj. În cadrul acestei înfățișări s-a dezvăluit faptul că cei doi miniștri ai Finanțelor care au fost în funcție în anul 2010, perioada guvernului Boc 2, au considerat că statul nu trebuie să se mai constituie parte civilă și au renunțat la prejudiciul cauzat. Potrivit adresei Ministerului de Finanțe obținute de avocații lui Oprișan, ”în urma verificării documentelor aflate în arhiva instituției, s-au constatat următoarele:  La data de 16.05.2006, la Cancelaria Primului ministru s-a înregistrat sub nr.3174/AF adresa DNA nr.762/c/2006, prin care se aducea la cunoștință existența dosarului de urmărire penală nr.19/p/2005 și se solicita ca Guvernul României să precizeze dacă înțelege să se constituie parte civilă în cauza înregistrată ulterior la Judecătoria Focșani sub nr.4296/2006. Având în vedere că Guvernul României are doar o capacitate administrativă, fiind un organ colegial format din Primul-Ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică, în ședința de Guvern din data de 29.06.2006 s-a decis ca, în cauza precizată mai sus, în calitate de parte civilă să participe titularul dreptului de proprietate asupra bunului, adică Statul Român, care este reprezentat legal prin Ministerul Finanțelor Publice.

Prin adresa nr.571.681/04.07.2006 MFP a comunicat Judecătoriei Focșani cererea de constituire ca parte civilă a Statului Român în dosarul nr.4296/2006, iar Guvernul României a solicitat aceleiași instanțe, prin adresa nr.15A/466/26.02.2006, admiterea cererii MFP și introducerea în cauză, că parte responsabilă civilmente a Consiliului Județean Vrancea”, arată documentul.

Potrivit actelor, în perioada următoare a procesului, Guvernul României nu a mai fost citat. ”În perioadă 2007-2009, Guvernul României nu a mai fost citat, parte în dosarul cauzei fiind Statul Român prin MFP, de asemenea necitat. Citarea Guvernului României a fost reluată, ulterior perioadei precizate mai sus, în fața Judecătoriei Focșani, unde dosarul penal era înregistrat sub nr. 272/231/2010 (fost 4296/2006) ca urmare a unei strămutări la instanțele din Cluj și a unei declinări pentru competența teritorială. Pe de altă parte, trebuie arătat că, ulterior pronunțării încheierii nr. 1177/2010 de către ÎCCJ, prin care s-a admis cererea DNA de strămutare a cauzei ce forma obiectul dosarului nr.272/231/2010, încheiere prin care, alături de strămutare s-a dispus și anularea tuturor actelor procedurale îndeplinite în cauza în fața judecătoriei Focșani, Guvernul României nu a mai solicitat instanței nou sesizate admiterea unei noi cereri de constituire ca parte civilă a Statului Român, prin MFP, cu precizările legale referitoare la capacitatea sa administrativă.

De altfel, nu a fost pusă pe ordinea de zi a niciunei ședințe de Guvern din anul 2010 problema ca Statul Român, prin MFP, să se constituie parte civilă în dosarul nr. 271/231/2010 (fost 4296/2006), aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.

De asemenea, precizăm că, în anul 2015, în execitarea atribuțiilor conferite de lege, S.G.G a declarat apelul împotriva Sentinței penale nr.140/06.02.2015, pronunțată de Judecătoria Cluj în dosarul nr.271/231/2010, fără a fi necesară înaintarea către Primul-Ministru a unei solicitări de introducere pe Ordinea de zi a vreunei ședințe de Guvern”, arată adresa obținută de avocații lui Oprișan.

Achitat de judecătorul Buta

La începutul acestui an, magistratul Lucian Buta de la Judecătoria Cluj-Napoca, l-a achitat pe Oprișan de faptele de corupție de care este acuzat. Potrivit motivării judecătorești, ”Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate şi pe declaraţiile unor martori. Rapoartele specialiştilor Laurenţiu Hanganu şi Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informaţie incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcţie de elementele constitutive ale infracţiunilor imputate celor şase inculpaţi) sau pur şi simplu eronată. Constatările specialiştilor au depăşit masiv competenţele legale ale acestora şi sunt lipsite de semnificaţia juridică atribuită de procuror”, se arată în motivarea judecătorului Lucian Buta.

Avocatul lui Marian Oprişan, Gheorghiţă Mateuţ, a declarat, la rândul său, că este vorba despre 12 martori care au fost audiaţi în faza de urmărire şi în faţa primei instanţe.

„Se cere practic reaudierea lor în faţa Curţii de Apel Cluj. Administrarea unei astfel de probe este necesară având în vedere că soluţia primei instanţe a fost de achitare a clientului meu. Este firesc ca instanţa de apel să perceapă aceste probe”, a explicat Mateuţ.

Înainte de a intra în sala de judecată, Marian Oprişan a declarat că s-a prezentat la termenul stabilit la Curtea de Apel Cluj din respect faţă de lege şi faţă de magistraţi.

„Cred că mi-am demonstrat nevinovăţia până acum, alţii trebuie să demonstreze ceea ce au greşit. Cred că în România există justiţie, există magistraţi judecători cinstiţi, garanţi ai statului de drept”, a afirmat Oprişan.

Alocări suspicioase de miliarde de lei

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la „Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila „Rucăr” şi „Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.