Guvernul Cîțu stă pe un butoi de pulbere. Moțiunea de cenzură depusă de PSD va fi votată marți în plenul reunit al Parlamentului, de la ora 12:00. Pentru ca moțiunea să fie adoptată și Guvernul Cîțu să fie demis este nevoie de 234 de voturi.

Ultimele calcule arată că partidele care au anunțat că vor vota moțiunea de cenzură (PSD-USR-AUR) strâng aproximativ 280 de voturi.

Potrivit surselor Digi24.ro, atât parlamentarii care se poziționează în opoziție față de Guvernul Cîțu, cât și parlamentari din PNL susțin că moțiunea de cenzură, cel mai probabil, va trece de votul Parlamentului. Liberalii au discutat luni și au decis ca parlamentarii PNL să fie prezenți în sala de plen, dar să nu voteze moțiunea. 

În același timp, cei din PSD caută soluții pentru ca parlamentarii suspecți sau bolnavi de COVID să poată vota, în condițiile în care ar exista cel puțin un parlamentar social democrat în această situație. Prim-vicepreședintele Sorin Grindeanu a anunțat, luni, că un parlamentar a fost confirmat cu COVID-19.

Surse din USR au declarat pentru Digi24.ro că moțiunea „trece ca unsă”, partidul bazându-se pe toți cei 80 de parlamentari. „Votează toți”, susțin sursele citate.

Parlamentarii UDMR nu au luat încă o decizie dacă vor participa la vot, însă președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că aceștia nu vor vota pentru demiterea Guvernului.

De asemenea, cei 18 parlamentari ai minorităților naționale vor susține Guvernul Cîțu și nu vor vota moțiunea.

Fostul președinte al PNL, Ludovic Orban, a declarat că parlamentarii care îl susțin nu vor vota moțiunea de cenzură. „Nu vor vota motiunea, nici nu e nevoie sa votam motiunea. Daca ar fi sa-i las sa voteze conform constiinte, probabil ca ar vota. Daca va pica Guvernul Citu nu va pica pentru ca Ludovic Orban e suparat pe Citu”, a declarat duminică fostul șef al liberalilor.

Ultimele calcule înainte de vot

Partidele care au anunțat că vor vota moțiunea de cenzură adună aproximativ 280 de voturi, cu 46 de voturi mai mult decât majoritatea necesară (234) pentru demiterea Guvernului Cîțu.

  • PSD – 157 de parlamentari
  • PNL – 134 de parlamentari
  • USR – 80 de parlamentari
  • AUR – 43 de parlamentari
  • UDMR – 29 de parlamentari
  • Minorități – 18 parlamentari
  • Neafiliați – 5 parlamentari (un parlamentar dat afară din UDMR, 4 foști-AUR)
  • PSD – USR – AUR – 280 de parlamentari

Scenarii posibile după votul de marți

După votul de marți sunt luate în calcul mai multe scenarii posibile. Liberalii au discutat o parte dintre acestea, iar planul pare făcut astfel încât propunerea de premier să rămână Florin Cîțu. De altfel, prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat că alegerea liberalilor pentru funcţia de premier pe scurtă, medie şi lungă durată este Florin Cîţu.

O variantă pentru liberali ar fi ca după demiterea guvernului să forțeze noua coaliție PSD-USR-AUR să facă o nominalizare de premier. Astfel, cel puțin la nivel declarativ, la consultările de la Cotroceni PNL va merge fără o propunere de premier, astfel încât după ce președintele constantă că partidele care au dărâmat guvernul nu s-au înțeles pentru desemnarea unui premier să îl poată propune tot pe Florin Cîțu.

Scenariul 1: Moțiunea de cenzură este adoptată de Parlament

Dacă moțiunea de cenzură este votată de cel puțin 234 de parlamentari aceasta este adoptată și Guvernul Cîțu este demis. În această situație, Cîțu poate să rămână interimar la Palatul Victoria pentru 45 de zile. Președintele Klaus Iohannis convoacă partidele parlamentare la consultări pentru a desemna un nou premier. 

La consultări, PSD nu va merge cu o propunere de premier, partidul anunțând deja ca vrea alegeri anticipate. USR va cere un alt premier decât Florin Cîțu și refacerea coaliției de guvernare PNL-USR-UDMR. Cei din AUR au anunțat că vor un guvern de uniune națională.

Planul liberalilor prevede două variante: fie președintele nominalizează un premier de sacrificiu care să fie respins de Parlament (posibile variante Lucian Bode sau Nicolae Ciucă), iar a doua propunere să fie Cîțu, fie forțează nominalizarea din nou a lui Florin Cîțu, ca primă variantă după demiterea guvernului.

În cazul celei de a doua variante, există discuții în legătură cu o decizie a Curții Constituționale din 2020, după ce președintele l-a propus pe Ludovic Orban după ce acesta a fost demis de Parlament. CCR a decis atunci că un premier demis nu mai poate fi propus de președinte. Totuși, liberali au discutat cu constituționaliști și au ajuns la concluzia că decizia CCR nu este valabilă în această situație, pentru că motivarea din 2020 prevedea că Ludovic Orban a fost desemnat deși nu își dorea să fie validat de Parlament, la momentul respectiv forțându-se alegerile anticipate.

Dacă sunt respinse două propuneri consecutive de premier, și nu mai devreme de 60 de zile, Constituția prevede că președintele POATE să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegerile anticipate. Există și varianta în care, deși ar fi respinse două propuneri de premier, președintele nu va declanșa anticipatele și va forța o a treia nominalizare.

Scenariul 2: Moțiunea de cenzură este respinsă de Parlament

Dacă moțiunea de cenzură nu strânge 234 de voturi și este respinsă de Parlament, Guvernul Cîțu rămâne în funcție cu puteri depline. În acest scenariu, premierul Florin Cîțu ar trebui să vină cel târziu săptămâna viitoare în Parlament cu noile propuneri de miniștri după plecarea din guvern a celor de la USR.

Astfel, parlamentarii nu vor da un vot echivalent cu cel de învestitură (guvernul nu poate fi demis), ci vor vota strict noile propuneri. În locul miniștrilor USR ar putea fi propuși miniștri de la PNL și UDMR. 

Scenariul 3: Votul și dezbaterea nu au loc din lipsă de cvorum

În lipsă de cvorum, dezbaterea și votul moțiunii se amână. Scenariul însă are mici șanse de reușită, în condițiile în care inclusiv liberalii au decis să participe la ședința de plen, însă să nu voteze moțiunea.

USR PLUS va vota o moțiune în care miniștrii partidului sunt criticați dur

Partidul Social Democrat cere prin moţiunea de cenzură – „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!” plecarea urgentă a Cabinetului Florin Cîţu de la conducerea ţării pentru ca România să iasă „dintr-o continuă criză politică, economică şi socială”.

În textul moţiunii se susţine că „guvernarea perdanţilor a sărăcit România!”.

„Fiecare român este mai sărac cu 560 de euro după măsurile care au distrus puterea de cumpărare. În plină explozie a preţurilor, în condiţiile unei creşteri galopante a inflaţiei, Guvernul nu a găsit altă soluţie decât îngheţarea pensiilor, alocaţiilor şi a salariilor. Statisticile oficiale arată clar că puterea de cumpărare a scăzut cu peste 12%. Cu toate acestea, prin lipsa măsurilor de compensare a pierderilor de venit, Guvernul PNL-USR-PLUS-UDMR a fost mult mai preocupat de lupta pentru putere în interiorul Coaliţiei şi a preferat să condamne la sărăcie peste 7 milioane de români”, potrivit moţiunii.

Social-democraţii acuză că „pierderea controlului asupra creşterii preţurilor la energie şi combustibil a generat o inflaţie galopantă”.

În document se spune că „datoria publică creşte cu 1.700 de euro pe secundă”, iar „fiecare român devine mai dator la finalul acestui an cu 2.300 de euro”.

„România riscă să deraieze economic, în condiţiile în care creşterea datoriei publice este aproape dublă faţă de creşterea Produsului Intern Brut’”, susţine PSD.

Social-democraţii acuză şi faptul că „absorbţia fondurilor europene este la pământ”, iar „capitalul românesc, condamnat la faliment”. În moţiune se arată că „agricultorii ţării au fost umiliţi” şi, „în loc să ajungă pe mesele românilor, munca lor e vândută pe nimic în străinătate”.

De asemenea, aceștia critică activitatea de la Ministerul Transporturilor: „Nu ați inaugurat niciun kilometru de autostradă și nu ați lansat niciun proiect de la zero ca să înceapă lucrările! Ci doar v-ați asumat marile proiecte de autostrăzi și poduri lăsate moștenire de PSD!”

Comunităţile locale au fost condamnate la subdezvoltare, prin faptul că primăriile şi Consiliile judeţene au fost obligate să aloce sume uriaşe pentru lupta cu pandemia şi nici acum Guvernul Cîţu nu le-a decontat aceşti bani, se spune în textul moţiunii.

PSD acuză, totodată, că guvernarea PNL-USR PLUS-UDMR „a ratat toate ţintele asumate în Sănătate”, iar în privinţa Educaţiei, deşi abia a început anul şcolar, aceeaşi guvernare „a închis sute de şcoli, iar pentru restul… a planificat închiderea„.

Nu în ultimul rând, PSD susţine că „dreapta„ a instalat un „penal” la Palatul Victoria, referindu-se la dosarul deschis lui Florin Cîţu în SUA în urmă cu 20 de ani, pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.

Sursa: digi24.ro

Citește și: Liviu Man vorbeşte despre controversatul dosar Gazeta: „S-au comportat ca și cum eram niște traficanți de droguri sau de carne vie”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here