Guvernul Dăncilă a introdus în cadrul proiectului ”Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050” finanțarea centralei de la Tarnița Lăpustești, fără a avansa nicio sumă concretă pentru realizare. Anual, fiecare ministru al energiei a promis realizarea acestui proiect, însă până acum doar s-au cheltui sume importante de bani pentru studii de oportunitate și salariile membrilor consiliului de administrației din cadrul SC Tarnița  Lăpustești.

Luna trecută a fost publicată ”Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050” în care figurează și investiția de la Tarnița Lăpustești, centrala energetică care este promisă anual de fiecare Guvern din 2013 până acum și fiecare ministru al energiei.

”În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic.

 Prin realizarea celor două grupuri nucleare noi și menținerea unui trend crescător al capacităţilor de producţie din surse  regenerabile cu caracter intermitent, construcția unei centrală de mare capacitate cu acumulare prin pompaj este obligatorie pentru  stabilitatea sistemului electroenergetic.

 La nivelul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de circa 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore”, se arată în documentul Guvernului Dăncilă. Actul nu prezintă nicio sumă sau date concrete pentru realizarea proiectului.

Anul trecut, Ministerul Energiei a anunțat că va majora capitalul social al societății Hidro Tarnița prin intermediul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Operațiunea trebuia efectuată încă de anul trecut, suma respectivă fiind prinsă în bugetul SAPE pe 2017, însă nu a fost avizată de toate instituțiile responsabile.

“Programul de investiții, dotări și surse de finanțare” aferent anului 2018 a sumei de 5.000 mii lei reprezentând cheltuieli pentru investiții care vor putea fi utilizate pentru majorarea capitalului social al societății Hidro Tarnița SA. Operațiunea de majorare a capitalului social al societății Hidro Tarnița SA și efectuarea cheltuielilor aferente se vor realiza în condițiile ce vor fi aprobate prin Memorandum de către Guvern”, se menționează în nota de fundamentare a draftului de buget.

Potrivit lui Iulian Tudorache, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, banii cheltuiți pe studiile de fezabilitate pentru proiectul hidrocentralei de pe Tarnița au fost cheltuiți degeaba. Aproximativ cinci milioane de euro au fost plătiți de Hidroelectrica pentru acest proiect care ar trebui edificat în apropierea Clujului. “În perioada august 2014 – august 2016 s-a derulat procedura de selecție investitori, respectiv negocieri preliminare și neangajante pe marginea proiectului de atragere de investitori. Având în vedere aspectele ridicate și solicitările numeroase din partea potențialilor investitori, guvernul a stabilit că procedura de selecție, inițiată în conformitate cu anunțul publicat de societatea Hidro Tarnița la data de 07.08.2014, să înceteze, iar Ministerul Energiei (ME) să realizeze alte modalități de atragere a investitorilor.

Hidrocentrală pentru sifonat bani

Remus Borza

În momentul de față există alte cinci hidrocentrale similare acestui proiect care nu sunt rentabile. Acest lucru o spune chiar administratorul Hidroelectrica, Remus Borza. „Anul trecut, în august, am pornit toate hidrocentralele de pe Olt pentru o lună. Apoi, cu cifre, am demonstrat autorităţilor şi tuturor celor interesaţi că acestea nu pot funcţiona în condiţii de rentabilitate economică cu actualele niveluri de preţ ale energiei din piaţă şi cu cadrul legislativ actual. Acelaşi lucru ar fi şi la Tarniţa, un proiect faraonic care, dacă s-ar face, ar ajunge în aceleaşi condiţii precum hidrocentralele noastre de pe Olt, care sunt noi-nouţe şi au costat 400 de milioane de euro, bani aruncaţi degeaba. Tarniţa-Lăpuşteşti nu are sens, nici cu chinezii, nici cu altcineva”, arată Borza.Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitaţie restrânsă ca şi consultant general, Asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română, pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica.

Proiect vechi de 40 de ani

Proiectul de realizare a centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti a fost discutat pentru prima dată în România în urmă cu aproximativ 40 de ani, când au fost efectuate şi cercetările pentru depistarea celui mai bun loc. Locul de construcţie al hidrocentralei a fost ales dintr-o serie de aproximativ 20 de amplasamente din toată ţara, datorită, printre altele, căderii foarte bune de apă şi a poziţionării.

Șeful Hidrotarnița, Constantin Văduva, de la ceai la companii energetice

Acum, șeful consiliului de administrație de la Hidrotarnița este Constantin Văduva, fost șef în cadrul Plafar și Radiocomunicații SA, una dintre ”falangele” Serviciului Român de Informații. Potrivit CV-ului său, Văduva, de profesie contabil, este, din 2012, și membru al Directoratului Transelectrica. Totodată, este secretar general al Camerei Consultanților Fiscali din România, organism care, în perioada mai 2007-decembrie 2012, a fost condus de Chițoiu. Totodată, din 2012, Văduva este președinte CA la o altă societate de stat, SN Plafar SA.

Constantin Văduva

Compania de stat a declarat în 2017 o cifră de afaceri zero, 218.670 lei cu titlu de pierdere a exercițiului financiar și 13 angajați, adică membrii consiliului de administrație pentru că firma, la modul concret, nu are nicio activitate.

SAPE mai vrea un consultant pentru Hidro Tarnița

În cadrul acestei infuzii de capital, SAPE vrea să angajeze un consultant financiar care să efectueze așa-numitul test al operatorului economic privat în economia de piață (OEP) ca metodă relevantă de evaluare a operațiunii de majorare a capitalului social al Hidro Tarnița SA. Astfel, se estimează că SAPE va înregistra în 2018 un profit de 11,58 milioane lei, în urma unor venituri de 31,77 milioane lei și a unor cheltuieli de 20,18 milioane lei.

Hidroelectrica a angajat, prin procedură de licitaţie restrânsă ca şi consultant general, Asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChinaZhong Nan Engineering Corporation, Banca Comercială Română, pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. Contractul de consultanţă, în valoare de 5 milioane de euro, a fost semnat în 2010. Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al companiei de stat Transelectrica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here