Guvernul le face cărțile marilor jucători din piața păcănelelor 

Guvernul României a decis să „anihileze” afacerile mici și mijlocii din domeniul jocurilor de noroc după modificarea taxelor într-o manieră lipsită de maturitate și predictibilitate. Această atitudine, ce caracterizează procesul legiferării, nu afectează pe marii jucători din acest sector, din contră.

Reglementările cuprinse și adoptate în Ordonanța Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Executivului nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul oficial nr.716, din 15 iulie 2022, au deschis cutia Pandorei, iar 70% din piața jocurilor de noroc din România riscă să dispară.

Pentru o mai bună înțelegere a situației critice în care se află acest sector este nevoie de o prezentare pe larg a majorărilor taxelor aplicate organizării și exploatării acestui domeniu.

Piața jocurilor de noroc poate fi clasificată în funcție de dimensiunea operatorilor: mici, mijlocii ( cu capital autohton) și multinaționale sau firme care au capital străin preponderent. Totodată, ramurile acestui domeniu sunt variate, în funcție de încăsări: jocurile slot-machine (păcănele), jocurile online, cazionouri etc.

Statul român a fixat, față de această configurare, o sumă generală care, ulterior, a fost împărțită ca impozit suplimentar pe fiecare ramură de activitate și pe companiile care activează ramurile respective. Guvernul a început să pună presiune pe operatori, în sensul în care colectarea sumei stabilite este obligatorie.

La masa negocierilor au participat marii operatori din domeniu, care au lăudat Guvernul pentru deschiderea la dialog și acceptarea de a „trece cu vederea”, într-o oarecare măsură, impozitarea câștigurilor jucătorilor.

Guvernul, în pat cu marile companii din domeniul jocurilor de noroc. Anteprenoriatul autohton, pe cale de dispariție

După acceptarea forțată a sumei impuse pentru creșterea taxelor de către Guvern, companiile mari au decis să-și „împarte norocul” cu firmele mici și mijlocii, o oportunitate legală și democratică de eliminare a concurenței.

Mai exact, IMM-urille nu au avut puterea cuvântului în discuțiile cu Guvernul, acestea fiind cele care vor suporta mai mult creșterea de taxe, în special în cele din ramura jocurilor de noroc de tip slot-machine.

În presa națională au apărut articole „de laudă” și „preamărire” a pactului încheiat între Guvern și asociațiile de profil care reprezintă firmele mari din domeniu ( Rombet, Romslot și Romanian Bookmakers). Mai mult, companiile mari s-au declarat mulțumite de modificările propuse, în contextul în care, în mod cumulat, nu reprezintă mai mult de 30% din actorii de pe piață și nici nu sunt preponderenți ca cifră de afaceri.

Nemulțumiri au fost, iar „bucuria generalizată” a fost mai mult de fațadă, umbrită de adevăratele probleme. Minoritatea se supune majorității, lucru ce nu s-a aplicat aici, având în vedere că 70% dintre companiile de profil nu au avut niciun cuvânt de spus- „toți suntem egali, dar unii sunt mai egali decât alții.”

Potrivit surselor noastre, mai multe persoane din fruntea țării au plănuit „asasinarea” treptată a jocurilor de noroc, restrângerea drastică a domeniului, până la faliment.

Un astfel de „vis” al unora este un „coșmar” pentru alții, iar printre cel mai lovit este, culmea, chiar statul român. Soluția restrângerii domeniului va veni la pachet cu o „revoltă” a jucătorilor, care vor căuta alte variante de jocuri de noroc la negru. Mai exact, statul român nu o să mai poată colecta niciun impozit, iar clienții care optează pentru varianta alternativă nu mai sunt protejați față de alterarea parametrilor de câștig de către organizator.

Prima lovitură pe care statul român a vrut să o dea industriei a fost impozitarea jucătorilor, care pentru orice sumă câștigată trebuia să se achite impozite prin reținerea la sursă ce se realizează de către organizator.

Cel mai puternic supraviețuiește. IMM-urile luptă pentru supraviețuire, sub atenta privire a Guvernului României

La masa negocierilor s-au prezentat documente în care se arăta clar că impozitarea jucătorilor va duce la reduceri drastice a gradului de colectare a veniturilor din jocuri de noroc. Guvernul a înțeles pericolul, motiv pentru care a decis să avanseze o sumă anuală care trebuie achitată la bugetul de stat, în compensarea neaplicării măsurii taxării jucătorilor.

Bine pentru unii, rău pentru alții. Marile companii au „jubilat” și au înțeles că prin creșterea taxelor, Guvernul a dat liber la curățarea sistematică a pieței de firmele mici și mijlocii autohtone.

În măsura în care această creștere de taxe poate fi pusă mai mult în sarcina firmelor mici și mijlocii, piața se va goli, iar veniturile „băieților deștepți” din domeniul jocurilor de noroc vor acoperi automat creșterile de taxe impuse. Acest plan „malefic” a stat mult timp în sertare, iar marii producători așteaptau oportunitatea pentru a-l pune în practică și a curăța, odată pentru totdeauna, piața.

Pentru modificarea impozitelor și taxelor este nevoie de o propunere a unei instituții și adoptată de un for legislativ. În contextul dat, modificările impozitelor și taxelor pentru jocurile de noroc pot fi propuse de către organismul cu atribuții de autorizare și control- Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care este subordonat Ministerului Finanțelor.

La baza modificărilor a stat o Notă de fundamentare în care se afirmă că domeniul jocurilor de noroc a beneficiat de facilități fiscale pe perioada pandemiei de COVID-19, dar și că a asigurat un climat de legalitate, concurențial, stabil și predictibil, lucru negat de majoritatea.

De asemenea, în Nota de Fundamentare nu există o analiză comparativă și o explicație clară de ce procentul de creștere al unor taxe diferă foarte mult față de procentul de crește al altor taxe. Există două tipuri de taxe: de licență și de autorizare. Taxele de licență sunt taxe pe companie și se achită anual cu valoare fixă, cu valabilitate pe mai mulți ani. Taxele de autorizare sunt taxe anuale și se achită cu valoare fixă pe unitate autorizată sau procentual din încasări, respectiv forme combinate.

Luând în considerare impactul ca și procent de creștere și volum de taxe suplimentare colectate, două ramuri sunt afectate puternic:

1. Jocuri de tip slot-machine (clasa A și B)- taxe de licență se majorează cu 275%, taxa de autorizare crește procentual cu 28, respectiv 33%.  Impactul este unul major, având în vedere că majoritatea companiilor din domeniul jocurilor de noroc care acționează în România au un număr mare de aparate de joc pentru care se plătesc taxe individual pe fiecare în parte.

2. Jocurile de noroc la distanță ( online) clasa I- Taxa de licență se majorează cu 160% pe categoriile de firme împărțite în funcție de cifra de afaceri, iar taxa de autorizare crește procentual cu 44%; Impactul este, la fel ca la jocurile de tip slot-machine, major asupra sumelor colectate pentru că afectează întreg domeniul de jocuri de noroc online.  

Pentru moment nu există o explicație de ce, în cazul jocurilor la distanță, creșterea de licență cu 160% are în vedere categorii de firme diferențiate în funcție de cifra de afaceri, mai exact:

• 0- 500.000 de euro/an- taxa este de 15.600 de euro;
• 500.0001 și 1.000.000 de euro/an- 62.400 de euro;
• 1.000.001 și 5.000.000 de euro/an- 156.000 de euro;
• 5.000.001 și 10.000.000 de euro/an- 249.000 de euro;
• Peste 10.000.000 de euro/an- 312.000 de euro.

În cazul jocurilor de tip slot-machine, potrivit modificărilor, taxele aferent licenței de organizare a crescut de la suma de 20.000 de euro la suma de 75.000 de euro, fără să există o diferențiere în funcție de dimensiunea companiei. Firmele din domeniul jocurilor de noroc slot-machine sunt catalogate ca mărime în funcție de numărul de aparate exploatate. Mai exact, cifra de afaceri este direct proporțională cu numărul de aparate.

Păcănele, „cărbunii” ce ard pe masa negocierilor

Taxa de licență se stabilește pe o perioadă de 10 ani, la nivel de companie, iar prin creșterea acestei taxe cu 275%, afectează activitatea celor care dețin aparate de slot-machine. Mai mult, nu există nicio posibilitate de modificare a acesteia în funcție de nivelul activității companiei.

Taxa de autorizare anuală asigură, la nivel de firmă, impozitarea numărului de aparate slot-machine aflate în exploatare cu o sumă fixă pe aparat. Această taxă poate fi ajustată la nivel de companie în funcție de numărul aparatelor în funcțiune, aceasta calculându-se ca număr de aparate, înmulțit cu taxa de autorizare pe aparat. Guvernul a decis o creștere de la 3.600 de euro, la 4.600 de euro, nivelul de creștere fiind de 27,7%.

Taxa de licență la nivel de companie, până la adoptarea modificărlor, a fost de 20.000 de euro anual, ce poate fi plătită pe o perioadă de 10 ani, adică 200.000 de euro.

De exemplu, o companie care are 100 de slot-machine are de achitat 200 de euro per aparat pe an, pe o perioadă de 10 ani. O companie care are 1000 de aparate slot-machine va achita 20 de euro per aparat pe an, pe o perioadă de 10 ani.

Guvernul a decis ca taxa de licență să crească la 75.000 de euro anual și se plătește pe o perioadă de 10 ani, adică 750.000 de euro. Schimbând puțin datele problemei, compania care exploatează 100 de aparate slot-machine va achita 750 de euro per aparat pe an, iar compania care exploatează 1000 de aparate slot-machine va plăti 75 de euro per aparat pe an. În cadrul companiei cu aparate multe, impactul creșterii taxei este nesemnificativ, dar pentru companiile mici și mijlocii, această creștere reprezintă începutul sfârșitului.

Problemele pentru jucătorii autohtoni din domeniu au început să apară încă din perioada pandemiei, când au fost închiși, iar statul nu a oferit nicio compensație. Singurul „cadou” venit din partea statului este reprezentat de posibilitatea eșalonării plăților la buget.

„Roșu și negru” ar urma să devină o amintire, în condițiile în care suprataxarea companiilor mici și mijlocii va duce la intrarea în insolvență, atât pentru datoriile curente, cât și pentru partea de datorii eșalonată la plată. Printre măsurile propuse de mai multe asociații din domeniul jocurilor de noroc se numără aplicarea valorii majorate de 75.000 de euro/licență/an doar pentru firmele noi înființate și găsirea unor trepte similare cu cele aplicabile operatorilor de jocuri online, astfel încât taxele de licență să fie calcultate gradual: pentru firmele mici, o creștere a taxei de licență până la nivelul indexat a taxei vechi de licență cu un procent asemăntor indexării taxei de autorizare. De asemenea, pentru firmele mari, să se ajungă la plata unei taxe de licență la nivelul propus în noua ordonanță.

Rămâne de văzut dacă Guvernul își va înclina urechea spre cei 70% din piața jocurilor de noroc sau, alături de marile companii, vor decide soarta lor la un joc de poker.