Pe data de 1 februarie va expira termenul limită pentru ca Guvernul Orban să introducă Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, însă pănă acum nu fost făcut niciun demers concret. Dacă termenul va fi depăşit, dosarul nu va putea fi discutat în cadrul reuniunii forului internaţional.
Pe de altă parte, Gabriel Resources, firma care încearcă să obţină acordul pentru începerea exploatării cere de la statul român, cere despăgubiri de peste 4 miliarde de dolari din această cauză. De teamă să nu piardă procesul, Guvernul nu vrea să înscrie Roşia Montană în patrimoniul mondial şi amână luarea unei decizii.
Procesul ar mai putea dura însă ani lungi, la care se adaugă şi un probabil recurs. Între timp, patrimoniul pe care statul se angajează să îl protejeze la Roşia Montană se degradează. Acest litigiu a fost invocat ca motiv şi de Guvernul Dăncilă, când a retras în ultima clipă dosarul, în 2017.
Istoria proiectului Roşia Montană începe în 1997, când este înfiinţată compania Roşia Montană Gold Corporation, ca un parteneriat între Gabriel Resources, din Canada, şi compania minieră de stat Minvest Roșia Montană. Din 1999, RMGC încearcă să pună pe picioare exploatarea, descoperind că valoarea aurului şi a celorlalte metale preţioase se ridică la zeci de miliarde de euro.
