În perioada martie-iulie, Guvernul Orban a contractat împrumuturi, de la bănci din România și de pe piața externă, în valoare de 13 miliarde de euro.
Practic, împrumuturile au fost făcute pentru a achita o parte dintr-o datorie veche şi pentru acoperirea deficitul de 4,2% din PIB pe primele 6 luni, în condiţiile în care deficitul prognozat trebuie să fie de 1,2-1,5% din PIB în prima jumătate a anului. Astfel, datoria publică a crescut de la un stoc de 393 mld. lei (81 mld. euro) în februarie 2020 la 455 mld. lei (94 mld. euro) în iulie 2020.
În acest moment România se împrumută pe 10 ani la o dobândă de 3,7%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, este de părere că dobânda la titlurile de stat pe 10 ani se va reduce în perioada următoare, unul dintre factori fiind politica economică internă.
„La nivelul pieţei titlurilor de stat prognozăm că rata medie anuală de dobândă pe scadenţa 10 ani se va reduce pe termen mediu, în convergenţă spre nivelurile din zona euro, într-o evoluţie determinată de perspectivele din sfera politicii economice interne (continuarea abordării monetare acomodative vs. implementarea de măsuri de consolidare fiscal-bugetară începând cu 2021), mixul de politici economice din Uniunea Europeană şi premisele de consolidare (la minime istorice) pentru costul real al finanţării din SUA (barometru pentru costul de finanţare în economie mondială)“, scriu economiştii BT, într-o informare a instituţiei.
