Institutul pentru Politici Publice a anunţat recent că ultima variantă a Acordului de Parteneriat depus de România la Comisia Europeană a fost respins ca fiind ”imatur”. Comisarul european pentru politică regională a anunţat că de fapt este vorba de dificultăţi în procesul de negociere a fondurilor pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Cert este că reprezentanţii Comisiei au criticat în mod repetat actele trimise de România, ceea ce ar putea îngreuna accesarea banilor europeni.
Potrivit IPP, României i s-a respins noua variantă a Draftului Acordului de Parteneriat prezentată recent Comisiei Europene drept bază a negocierilor priorităţilor de finanţare din următorul exerciţiu financiar 2014 – 2020, documentul fiind considerat imatur. Institutul pentru Politici Publice arată, într-un comunicat de presă, că a avut discuţii la Bruxelles la nivelul conducerii DG Employment şi DG Regio şi a constatat cât de rezervaţi sunt reprezentanţii Comisiei Europene faţă de capacitatea României de a pregăti un document fundamentat şi vizionar cu domeniile şi ţintele majore de dezvoltare solicitate spre finanţare din fonduri structurale în perioada următorilor 7 ani.
”Cea mai recentă variantă a documentului de negociere asumată de Guvernul României nu este profesionistă, aprecierea reprezentanţilor Comisiei Europene fiind, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP), o dovadă clară a superficialităţii cu care s-au desfăşurat consultările cu segmentele interesate din societate, respectiv a calităţii slabe a consultanţei care s-a contractat în ultimele luni pentru a pregăti acest document. Instituţiile statului român se comportă iresponsabil cu privire la oportunităţile de modernizare pe care le oferă viitoarele fonduri europene, făcând proba că nu au capacitate internă să gestioneze procesul de negociere dar nici interes real să selecteze consultanţi profesionişti şi dedicaţi care pot contribui în mod real la pregătirea unor instrumente profesioniste de negociere. Sumele estimative care se anunţă a fi alocate României, comparativ cu alte altor ţări recent intrate în UE sunt de aprox. 40 miliarde euro, de unde şi gravitatea comportamentului autorităţilor din România – a Ministerului Fondurilor Europene, în special”, scrie instituţia.
Răspunsul comisarului european
La scurt timp după apariţia în presă a comunicatului IPP, Shirin Wheeler, purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru politică regională, Johannes Hahn a transmis că discuţiile cu autorităţile de la Bucureşti reprezintă „un proces în desfăşurare”, iar Comisia Europeană nu a respins ultimul draft de Acord de Parteneriat al României.
Citată de Agerpres, Shirin Wheeler a declarat că „este un dialog pe care îl purtăm cu toate statele membre, pentru a ne asigura că avem mixul potrivit de investiţii şi că reformele noastre, în prezent în negociere, vor fi reflectate în perioada de programare pentru a avea un impact maxim al utilizării fondurilor pentru România şi alte state membre în termeni de creştere li slujbe. Este de mare ajutor faptul că majoritatea statelor membre, inclusiv România, ne-au trimis drafturile de acord de parteneriat relativ devreme”.
România, prin Ministerul Fondurilor Europene, negociază cu Comisia Europeană Acordul de parteneriat, documentul strategic fundamental care va stabili priorităţile şi instituţiile prin care ţara noastră va absorbi fondurile europene în cadrul financiar multianual al UE 2014-2020. Însă problemele care au dus la absorbţia foarte slabă a fondurilor europene în exerciţiul financiar 2007-2013 riscă să se repete şi de această dată.
Ne-au mai bătut obrazul
Pentru perioada următoare de programare, România ar avea la dispoziţie 21,8 miliarde de euro, fonduri structurale şi de coeziune, conform deciziilor de la Consiliul European, arată Curs de Guvernare. România riscă, însă, să piardă un an de absorbţie şi să nu se poată atinge de aceşti bani mai devreme de decembrie 2014, din cauza unor rateuri ale Ministerului Fondurilor Europene în elaborarea strategiei în baza căreia va solicita fondurile.
În 7 martie 2013, Normunds Popens, directorul general adjunct pentru Politică, Performanţă şi Conformitate din cadrul Directoratului General de Politică Regională şi Urbanism al Comisiei Europene, i-a scris ministrului Fondurilor Europene de la Bucureşti, Eugen Teodorovici, criticând fără niciun fel de rezerve documentaţia transmisă de România la începutul anului, după primele întâlniri de negocieri.
”La această întâlnire (discuţiile informale din 31 ianuarie 2013 – n.r.), toate ministerele au expus propriile lor nevoi sectoriale, fără să fie susţinute de o viziune strategică şi fără să fie suficient şi consistent raţionalizate şi coordonate.
Din păcate, contribuţia primită pe 19 februarie confirmă încă această primă analiză. Înşiră o listă de nevoi sectoriale, adresată serviciilor Comisiei, fără necesarul arbitraj preliminar, faţă de o viziune strategică de dezvoltare preliminară”, afirmă oficialul european despre documentele prezentate de MFE în 31 ianuarie şi 19 februarie.
În plus, priorităţile sectoriale înşirate de ”toate ministerele” depăşeau alocarea de 21,8 miliarde de euro, prevăzută de decizia Consiliului European, pentru România, în exerciţiul 2014-2020, se mai arată în scrisoarea publicată de sursa citată.
”În aceste condiţii, propunerea făcută de guvernul României nu întruneşte încă minimele condiţii de calitate şi credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente de programare”, conchide directorul general adjunct pentru Politică, Performanţă şi Conformitate.
Care regionalizare?
IPP arată că reprezentanţii Comisiei Europene au declarat că niciun oficial nu a cerut României să înfiinţeze regiuni, nici măcar să descentralizeze Autorităţile de Management (AM) la nivel regional. Dimpotrivă, aceştia consideră că nu este de dorit un asemenea proces de descentralizare a AM în România, în condiţiile capacităţii naţionale existente regionalizarea managementului fondurilor europene putând reprezenta în viitor un regres. „Facem un apel la Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea să producă orice fel de declaraţie, scrisă sau verbală, a unui oficial de la Bruxelles, care să îi sprijine pledoaria din ţară în susţinerea eficientizării managementului fondurilor europene prin regionalizarea AMurilor”, scrie IPP.
Diana Gabor
