Guvernul riscă să strice motorul Educaţiei din România. Rectorul UBB Cluj: Se loveşte în elita academică, universitară, în profesori şi studenţi

În proiectul de buget pentru anul 2017, fondurile alocate pentru Educaţie au fost reduse cu 7,9% faţă de anul trecut, acest lucru afectând salariile angajaţilor din învăţământ. În aceste condiţii Guvernul a decis să treacă în atribuţiile universităţilor cheltuielile pentru plata diferenţelor salariale restante din perioada 2008-2011. Această ordonanţă a intrigat mai mulţi rectori ai universităţilor din România, care susţin că astfel se va crea un prejudiciu instituţiilor de învăţământ superior.

Dacă până acum Guvernul era cel responsabil cu asigurarea acoperirii diferenţei salariale a angajaţilor din învăţământul superior, în urma rectificării bugetului pe anul 2017 şi a reducerii fondurilor alocate pentru Educaţie s-a stabilit ca plata diferenţelor salariale din perioada 2008-2011 să intre în atribuţiile universităţilor. Această decizie a Guvernului a provocat apariţia unor reacţii de revoltă în rândul reprezentanţilor instituţiilor din învăţământ, dar şi în rândul unor politicieni care văd această măsură ca fiind una ce duce la degradarea unei gestionări eficiente a bugetului propriu a universităţilor. Astfel a apărut nevoia de a rediscuta modul în care trebuie reglementată plata diferenţelor salariale.

Ioan Aurel Pop: „Ce fel de socoteală este asta?”
Cu ocazia deschiderii unui nou an universitar, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Aurel Pop a ţinut un discurs prin intermediul căruia a urat bun venit tuturor studenţilor şi totodată prin care a adus critici la adresa Guvernului.
„Nu cu multe luni în urmă, s-a anunţat că reducerile de salarii din urmă cu aproape zece ani – combătute cu succes în instanţă de multe cadre didactice şi de sindicate – au fost abuzive şi că statul va returna treptat sumele pierdute de salariaţi. Acum ni se spune că reparaţia se poate face din veniturile proprii ale universităţilor care au asemenea fonduri. Cele care nu au, vor primi diferenţele de la stat. Prin urmare, cei care s-au chivernisit bine şi au reuşit să facă economii pentru a-şi asigura buna funcţionare şi performanţa urmează să fie pedepsiţi, iar cei care nu au decât venituri de la buget vor primi şi pentru completările de salarii tot de la buget! Ce fel de socoteală este asta?”, a spus rectorul universităţii.

Apelul rectorilor către Guvern

Rectorul UBB Cluj, Ioan Aurel Pop a mai lansat şi un apel către Guvern în vederea respectării Legii 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalul didactic din învăţământul de stat pentru perioada 2008-2011. Respectiva lege prevede ca pe o perioadă de 5 ani, acoperirea pierderilor să se facă eşalonat astfel: în primul an 5% din valoarea diferenţelor salariale, în al doilea an 10%, în al treilea an 25%, în al patrulea an tot 25% şi în al cincilea an 35%. Pe lângă rectorul UBB , respectiva ordonanţă a fost percepută negativ şi de alţi doi rectori importanţi ai universităţilor din România, ce au iniţiat chiar şi o petiţie în vederea tragerii unui semnal de alarmă.
Astfel Ioan Aurel Pop de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj, Mircea Dumitru de la Universitatea Bucureşti şi Marilen Pirtea de la Universitatea de Vest Timişoara, au iniţiat o petiţie intitulată: „Apel la respectarea obligaţiilor Guvernului faţă de învăţământul universitar din România”.
Prin această petiţie cei trei conducători importanţi ai instituţiilor de învăţământ superior atrag atenţia asupra faptului că mediul universitar românesc s-ar afla în faţa unei situaţii critice, ce riscă să conducă la degradarea autonomiei universitare.

Iniţiatorii petiţei mai susţin faptul că Guvernul este dator să găsească soluţii de finanţare a obligaţiilor salariale, fără să afecteze în vreun fel economiile instituţiilor de învăţământ superior.

„Cadrele didactice, cercetătorii, personalul didactic auxiliar din universităţile româneşti trebuie să beneficieze de drepturile conferite de Legea 85/2016. Colegii noştri au dreptul legal să îşi primească aceste diferenţe salariale, indiferent că îşi desfăşoară activitatea într-o universitate mare, sau una de dimensiuni reduse. Ne întrebăm ce se întâmplă cu universităţile care nu dispun de solduri, adică de economii? De unde vor plăti aceste instituţii drepturile legale? Este esenţial ca abordarea financiară să fie una clară şi unitară, care să nu pună sub semnul întrebării respectarea drepturilor unor colegi de-ai noştri şi să nu fie discriminatorie.

Atragem atenţia că bugetele universităţilor au fost gândite şi constituite în baza unei legislaţii existente, iar prin modificarea acesteia se produc schimbări dramatice în strategiile de dezvoltare ale universităţilor”, se arată în petiţia rectorilor.

Bani albi pentru zile negre

Contactat telefonic de către reporterul Gazeta de Cluj, rectorul UBB Cluj, Ioan Aurel Pop a explicat detaliat motivele iniţierii acestei petiţii, cât şi eventualele pierderi suportate de universităţi în cazul în care respectiva iniţiativă nu va da roade în vederea schimbării deciziei Guvernului.

„Aici este vorba despre o încălcare de drepturi salariale produsă de un guvern precedent şi nu de către universităţi. Prin urmare, reparaţia încălcării respective trebuie să o suporte tot guvernul. Nu poţi să repari o greşeală pe seama victimelor greşelii respective. Este o logică foarte simplă. Universităţile de stat care au fost capabile să facă anumite economii şi să beneficieze de anumite fonduri proprii, au realizat aceste venituri cu eforturi foarte mari. Cu alte cuvinte, au strâns „bani albi pentru zile negre”. Daca am folosi aceşti bani pentru compensările prevăzute de guvern, atunci efectiv am încălca noi drepturile studenţilor şi salariaţilor noştri, care au nevoie de siguranţă, de stabilitate, de stimulări pentru excelenţă, de burse de performanţă etc. Dacă se întâmplă ca, la un moment dat, statul să întârzie cu virarea banilor de salarii sau de burse pentru studenţi – lucru petrecut frecvent în trecut – cine plăteşte drepturile oamenilor? UBB nu este o instituţie de pripas, improvizată, labilă, încât să se lase în grija altora.

Dacă ar plăti integral sumele respective din fondurile sale, UBB ar rămâne fără nicio rezervă, fără posibilităţi de dezvoltare, de renovări şi reabilitări ale unor clădiri, de achiziţii etc. În condiţiile în care doar cu puţin peste jumătate din bugetul UBB provine de la stat, dacă am epuiza fondurile din venituri proprii, am rămâne complet descoperiţi, în bătaia vântului, la cheremul unor factori aleatorii …”, a declarat Ioan Aurel Pop.

„Vom continua să ne cerem dreptatea!”

Rectorul UBB mai susţine că nu se vor da bătuţi şi că vor continua toate demersurile pentru ca Guvernul să îşi schimbe această decizie.

„Vom continua, fireşte, să ne cerem dreptatea! Vom înainta noi petiţii şi, în funcţie de răspuns/ răspunsuri, vom ajunge şi la alte metode. Trăim într-o societate democratică şi vom recurge la toate mijloacele îngăduite de lege. Ştiu că puternicele sindicate din învăţământul superior sprijină, în acest caz, demersurile noastre. De asemenea, reprezentanţii studenţilor din consiliile profesorale şi din senatele marilor universităţi se interesează de evoluţia lucrurilor şi sunt alături de noi.

Guvernul are obligaţia să guverneze spre binele celor care l-au adus la putere, care au votat partidele aflate în frunte. Mai mult, orice guvern democratic trebuie să ia măsuri în favoarea tuturor cetăţenilor, inclusiv a celor care nu au votat partidele respective.

Dacă luăm mereu măsuri partizane, în favoarea „alor noştri”, încrederea oamenilor în guverne şi în instituţiile de stat în ansamblu va scădea continuu. Este greu „să fie bine pentru toată lumea”, dar rezolvarea acestei dileme nu este treaba universităţilor, ci a acelor care şi-au asumat conducerea României. Dacă se loveşte în elita academică, universitară, în profesori şi studenţi, se loveşte, de fapt, în viitor, în cercetare, în ceea ce ar putea să fie prosperitatea acestui stat şi a acestui popor”, mai spune rectorul UBB.

Mihai Goţiu: „Viitorul universităţilor va fi afectat”

Senatorul USR, Mihai Goţiu, cel care a înaintat o interpelare către ministrul Educaţiei, Liviu Pop pentru a veni în sprijinul rectorilor şi pentru atrage atenţia asupra acestei situaţii, este de părere că „educaţia superioară trebuie să fie motorul schimbării României în bine”.

„În această sferă se formează viitori formatori, de la educatori,profesori până la profesori universitari. Dacă această situaţie nu se schimbă, viitorul universităţilor va fi afectat deoarece componenta de cercetare a acestora din moment ce se reduce o parte din fonduri, îşi va pierde automat şi eficienţa, selectarea profesorilor noi va fi un lucru mai dificil, iar studenţii vor avea de suferit pe partea burselor deoarece apare necesitatea ca suma de care dispune universitatea să se împartă în mai multe direcţii”, a declarat Goţiu pentru Gazeta de Cluj.

În concluzie, limitând bugetul universităţilor, Guvernul nu face decât să taie şansa ca acestea să se dezvolte astfel încât să aibă un impact bun asupra educaţiei din România, ce reprezintă o sursă importantă de educaţie pentru viitor. Totodată pregătirea viitoarelor cadre didactice va fi mai dificilă deoarece acest proces pe lângă pregătirea morală, implică şi costuri ce trebuie a fi investite, cum ar fi cele de cercetare, organizare de concursuri şi acces la materialele educative. Deşi decizia Guvernului de a trece în atribuţiile universităţilor cheltuielile pentru plata diferenţelor salariale, a pornit de la faptul că există insuficienţe ale fondurilor, acesta în cele din urmă este dator să găsească o soluţie în favoarea Educaţiei din ţară.