Comisia Europeană a respins săptămâna trecută înregistrarea pe ordinea de zi a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) de protecţie a minorităţilor, elaborată de UDMR şi partenerii săi europeni. Comisia europeană a motivate gestul său prin faptul că ICE, ce vizează păstrarea diversităţii naţionale europene, nu se află în atribuţia legislativă a Comisiei. Executivul condus de Victor Ponta a salutat decizia, iar UDMR a ameninţat cu implozia coaliţiei de guvernare.
Respingerea Iniţiativei Cetăţeneşti Europene la Bruxelles a iscat un scandal de proporţii la Bucureşti. Kelemen Hunor a ameninţat că scoate UDMR de la guvernare dacă Victor Ponta nu renunţă la intervenţia statului român în cauza judecată la Curtea Europeană de Justiţie referitoare la petiţia semnată de un milion de cetăţeni europeni şi respinsă de Comisia Europeană pe motiv că reglementarea drepturilor minorităţilor naţionale este aria de competenţă a statelor naţionale şi nu a Comisiei.
Plecarea UDMR de la guvernare nu ar fi o tragedie pentru PSD şi nu ar afecta majoritatea parlamentară, locul acestui partid ar putea fi luat oricum de PPDD, cu care social-democraţii sunt oficial în tratative. Neoficial, probabil au bătut deja palma, deşi nu toţi membrii partidului de guvernare sunt de acord cu această alianţă.
România şi Ungaria, la Curtea Europeană de Justiţie
La începutul lunii iunie ministrul de justiţie de la Budapesta a intervenit în procesul dintre FUEN – organizaţia care a promovat petiţia Minority SafePack – şi Comisia Europeană. Şi statul român a intrat ca parte în acest proces, de partea Comisiei Europeană, al cărei punct de vedere îl susţine: regimul minorităţilor naţionale ţine de competenţa statelor membre.
„România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale. În această procedură juridică se confruntă două puncte de vedre contradictorii, unul al Uniunii Europene, pe care România îl consideră corect şi îl susţine, iar, pe de altă parte, se află Ungaria – parte intervenientă în proces, care doreşte să îşi atingă, prin intermediul Uniunii Europene, dezideratul de a deveni un tutore transnaţional al minorităţilor etnice maghiare din state membre ale UE. Totodată, menţionez că pe acest subiect România a manifestat o poziţie constantă şi fundamentată pe principiile constitutive ale Tratatelor UE”, arată poziţia Ministerului Afacerilor Externe (MAE) din România.
O eventuală decizie favorabilă a Curţii Europene de Justiţie ar putea conduce la impunerea recunoaşterii drepturilor colective pentru minorităţile naţionale de către statele membre care nu fac acest lucru în prezent, iar acest lucru ar putea reprezenta un prim-pas spre obţinerea autonomiei teritoriale în cazul minorităţii maghiare din România. Totuşi, chiar dacă Curtea Europeană de Justiţie ar accepta punctul de vedere al FUEN, România împreună cu alte state ar putea să-şi negocieze un op-out privind minorităţile.
Hunor s-a supărat pe Corlăţean
Preşedintele UDMR a condamnat acţiunea Ministerului Afacerilor Externe şi activitatea ministrului Titus Corlăţean şi a ameninţat că formaţiunea poate părăsi guvernul. „Poziţia MAE privind iniţiativa cetăţenească iniţiată de UDMR este nepotrivită, sunt lucruri amestecate care nu aveau ce căuta într-o astfel de declaraţie şi vorbesc doar de iniţiativa noastră, făcută de mine şi de şase politicieni din diferite state ale UE, oameni cu o carieră politică şi un prestigiu foarte mare. Cred că a fost o greşeală amestecarea Ungariei, pentru că nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori şi asta denotă o gândire depăşită, care ar trebui să fie depăşită în secolul al XXI-lea, mai ales când vorbim de generaţia noastră, de generaţia politicienilor de 40 de ani, care credeam că nu suntem infectaţi de un virus din perioada naţional-comunistă. ”
“Poziţia exprimată de România prin intermediul MAE reprezintă o poziţie consecventă a statului nostru, o chestiune de stat şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de externe, că exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic”, i-a răspuns lui Kelemen Hunor ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, printr-un comunicat al MAE în care face precizări cu privire la poziţia României referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul Uniunii Europene pe marginea Iniţiativelor cetăţeneşti “Minority SafePack”.
Cele două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană. Această respingere a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre, mai arată şeful diplomaţiei în comunicat.
100 de milioane de minoritari
În Europa 100 de milioane de cetăţeni aparţinând uneia dintre cele 340 de minorităţi autohtone trăiesc azi în 47 de state. Tot al şaptelea cetăţean European aparţine unei minorităţi naţionale sau unei grupări etnice. UE are 23 de limbi oficiale, iar alte cca 60 de limbi minoritare şi regionale sunt vorbite de în total 40 de milioane de cetăţeni europeni aflaţi în minoritate.
Minority SafePack
Iniţiativa Cetăţenească Europeană pentru protecţia minorităţilor „Minority SafePack” – prin care reprezentanţii a 96 de minorităţi din Europa, membre ale Uniunii Federale a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), solicitau aprobarea de către Uniunea Europeana a unor reglementări mai clare privind problematica minorităţilor a fost prezentată de UDMR în luna mai, Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii fiind unul din membrii comitetului de iniţiativă.
Vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a informat că cele şase tematici din „Minority SafePack” sunt: „Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea şi implicarea societăţii civile”, „Egalitate şi anti-discriminare”, „Media audio-vizuală şi conţinutul digital” şi „Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale”.
