Planul Național de Redresare și Reziliență sub semnul întrebării după ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene evită să explice în mod clar situația implementării jaloanelor și țintelor. În condițiile în care calendarul asumat în fața oficialilor de la Bruxelles este deja întârziat, cu legi-cheie tergiversate în an electoral.
Problema timpului pare să fie ignorată în planul gândit de guvernanți pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar trebui finalizat cu toate jaloanele, țintele și indicatorii la 30 iunie 2026. Cu toate acestea, calendarul asumat în toamna lui 2021 de Guvernul condus de Florin Cîțu este departe de a fi respectat, existând un decalaj de peste un an.
Una dintre dovezile clare ale întârzierii este faptul că România nu a reușit încă să ofere explicațiile necesare pentru a primi fondurile din a treia cerere de plată, pentru jaloane și ținte care aveau termen-limită la 30 septembrie 2022 și 31 decembrie 2022. Solicitarea a fost înaintată abia la jumătatea lunii decembrie 2023.
În contextul în care Guvernul îndeplinește obiectivele asumate printr-un calendar clar într-un ritm extrem de lent, și comunicarea sa este la fel de deficientă. La o solicitare din 21 iunie 2024 privind ritmul de implementare a PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Adrian Câciu, a răspuns abia pe 2 august. Deși unele răspunsuri necesită timp pentru a oferi date precise, ministerul a precizat că aproximativ trei sferturi din țintele și jaloanele aferente cererii de plată numărul 4, care aveau termen-limită la 31 martie și 30 iunie 2023, sunt realizate.
2,68 de miliarde de euro, următoarea tranșă Nu mai puțin de 2.680.277.594 de euro ar trebui să primească România pentru jaloanele și țintele din cererea de plată numărul 4. Din acești bani, 1.003.031.904 euro sunt pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 1.677.245.690 de euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă.
