Achizițiile publice directe vor putea fi realizate de autoritați și instituții ale statului in cadrul unui prag mai inalt, ridicat de un proiect de ordonanța de urgența de la 15.000 la 30.000 de euro. Aceasta inseamna ca mici proiecte de infrastructura sau contracte de consultanța pot fi atribuite fara organizarea unei licitații publice.
Guvernul vrea sa ridice pragul pâna la care administrațiile locale pot sa acorde contracte in mod direct, fara obligația de a organiza o licitație publica. Potrivit Mediafax, pragul valoric al contractelor de la care autoritatile pot cumpara direct produse, servicii sau lucrari, fara a fi obligate sa initieze licitatii publice, va fi dublat, de la 15.000 euro la 30.000 euro, pentru achizitiile sub acest plafon urmând sa fie eliminata si garantia de participare.
Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), acest proiect de ordonanța de urgența care modifica legea achizițiilor publice a fost propus de agenție și a fost deja discutat de Guvern intr-o prima lectura. Modificarile sunt argumentate in document prin ”flexibilizarea si transparentizarea” procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, având in vedere si gradul scazut de absorbtie a fondurilor europene.
Creșterea transparenței
Potrivit aceluiași comunicat de presa, autoritatea contractanta trebuie sa transmita catre Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), in cel mult cinci zile de la data realizarii unei achizitii directe a carei valori estimate depaseste echivalentul in lei a 3.000 euro, o notificare privind denumirea si datele de identificare ale operatorului economic, obiectul si valoarea achizitiei, cantitatea achizitionata.
Ordonanta ridica usor si plafoanele pentru care sunt obligatorii regulile aferente unei achizitii publice, stabilind ca legislatia in domeniu se aplica pentru un contract a carui valoare estimata este egala sau mai mare decât echivalentul in lei al 5 milioane euro (fata de 4,84 milioane euro in prezent), in cazul lucrarilor, sau este egala sau mai mare decât echivalentul in lei al 200.000 euro (fata de 193.000 euro), in cazul unui contract de servicii.
”In orice situatie, autoritatea contractanta asigura, la cerere, operatorilor economici implicati acces la informatiile din ofertele contracandidatilor”, este o alta prevedere din proiectul de ordonanta, argumentata prin ”cresterea transparentei in proceduri si eliminarea practicilor actuale, excesive, de ascundere a unor informatii sub pretextul confidentialitatii lor”.
Daca la nivelul unui oraș cum este Cluj-Napoca achizițiile directe peste 15.000 de euro nu ies in mod deosebit in evidența, intr-un oraș mai mic sau intr-o comuna primarii pot acorda aproape toate contractele in mod direct dupa intrarea in vigoare a proiectului de ordonanța de urgența. Adevarul da câteva exemple: renovarea unei scoli de dimensiuni mici (P+1) sau a unui camin cultural, pietruirea a 5-10 kilometri de drum comunal, asfaltarea câtorva kilometri de drum judetean), renovarea unui sediu administrativ de dimensiuni medii (primarie, dispensar, post de politie) si chiar cumpararea unor autovehicule utilitare necesare administratiei.
In cazul in care obiectul contractului de lucrari il constituie executia unui ansamblu de lucrari care presupune si furnizarea de echipamente, instalatii, utilaje sau alte dotari aferente, atunci valoarea estimata va fi determinata avându-se in vedere valoarea totala a intregului ansamblu. Valoarea estimata va cuprinde si procentul de ”diverse si neprevazute”, asa cum acestea au fost definite de catre proiectant in devizul general calculat. Astfel, valoarea contractului va fi estimata de catre compartimentul de achizitii-investitii al autoritatii contractante pe baza devizului general intocmit de catre proiectant.
”Candidatul/ofertantul nu are dreptul ca, in cadrul aceleiasi proceduri, sa fie nominalizat ca subcontractant in cadrul unei oferte si ca tert sustinator in cadrul aceleiasi sau unei alte oferte, sub sanctiunea excluderii acesteia din urma”, este o alta masura prezentata in ordonanta cu scopul de a elimina intelegeri posibile sau presiuni asupra ofertantilor din partea furnizorului unic.
ANRMAP iși restrânge atribuțiile
Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice va evalua, inainte de transmiterea spre publicare a anuntului de participare, conformitatea documentatiei de atribuire, dar fara ca aceasta evaluare sa mai aiba in vedere si caietul de sarcini. Astfel, se propune eliminarea evaluarii specificatiilor tehnice caietului de sarcini de catre ANRMAP, cu argumentul ca astfel va fi redus termenul necesar evaluarii conformitatii documentatiei de atribuire.
In conditiile in care ANRMAP nu va mai evalua caietul de sarcini si pentru a evita ca in acest document sa fie introduse criterii de calificare restrictive sau disproportionate, sunt introduse prevederi care stabilesc ca utilizarea unor criterii de calificare ce nu au fost preluate in fisa de date a achizitiei, document evaluat de ANRMAP, conduce la anularea procedurii si reprezinta contraventie.
ANRMAP nu se va mai implica nici in supravegherea operatiunilor de analiza a necesitatii si oportunitatii unei achizitii publice, a conformitatii propunerii tehnice cu specificatiile caietului de sarcini, a preturilor practicate de catre ofertanti, a aspectelor tehnice, economice si/sau juridice cuprinse in rapoartele expertilor/specialistilor cooptati in comisiile de evaluare, cu exceptia situatiei financiare a ofertantilor, precum si a modului de respectare a obligatiilor contractuale pe parcursul derularii contractelor de achizitie si concesiuni.
Autoritatea contractanta are obligatia de a exclude din procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica orice ofertant/candidat despre care are cunostinta ca, in ultimii cinci ani, a fost condamnat prin hotarârea definitiva a unei instante judecatoresti, pentru participare la activitati ale unei organizatii criminale, pentru coruptie, pentru frauda si/sau pentru spalare de bani, dar si pentru prezentarea de informatii false in scopul demonstrarii indeplinirii criteriilor de calificare si selectie. Dispozitiile vor fi aplicabile si in cazul in care condamnarea priveste persoane care fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere al ofertantului. ”In practica, nu sunt intâlnite des situatii in care este atrasa raspunderea penala a persoanei juridice, in schimb, in forma actuala a textului, sunt acceptati ofertanti cu administratori-directori condamnati”, este explicatia din document pentru modificarea legislatiei actuale.
Fara candidați penali
Pentru selectia si calificarea ofertantilor, verificarea situatiei economice si financiare se va baza in continuare pe declaratii bancare, bilantul contabil si cifra de afaceri globala, dar va fi impusa si o declaratie privind profitul obtinut in ultimii trei ani, prin care ofertantul sa demonstreze ca nu se afla in situatia de declarare a insolventei sau lichidarii.
In cazuri temeinic motivate, autoritatea contractanta poate prelungi o singura data perioada de evaluare, cu exceptia situatiilor in care trebuie sa reevalueze ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), a unei hotarâri a Curtii de Apel sau a recomandarilor Unitatii Centrale pentru Verificarea Achizitiilor Publice.
Garantia suplimentara solicitata unui participant la licitatie care depune o contestatie va fi retinuta atât in cazul in care contestatia acestuia este respinsa de catre CNSC, dar si daca participantul renunta la contestatie. Sanctiunea nu va fi totusi aplicata daca se renunta la contestatie ca urmare a adoptarii de catre autoritatea contractanta a masurilor de remediere necesare.
Pentru departajarea ofertelor care au pretul cel mai scazut identic, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita o noua propunere financiara, caz in care contractul va fi atribuit ofertantului a carui noua propunere financiara are pretul cel mai scazut, de a atribui contractul pe baza unor criterii suplimentare cu caracter exclusiv tehnic sau de a anula procedura. Potrivit viitoarei ordonante, achizitia directa va fi considerata act administrativ, nu contract comercial, ceea ce inseamna ca va putea fi contestata numai in contencios administrativ sau fiscal, iar Consiliul Concurentei nu va mai putea demara investigatii.
Diana Gabor
