Guvernul vinde ungurilor energie, ei ne dau promisiunea unui tren

Guvernul a parafat, cu ”batista pe ţambal” vânzarea gazelor româneşti din Marea Neagră către firme din Ungaria. În acelaşi timp, întâlnirile dintre Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul lui maghiar, Peter Szijjarto au beneficiat din plin de publicitatea mass-media, subiectul central fiind proiectul unui tren de mare viteză care să lege Cluj Napoca de Budapesta, parte din investiţie fiind suportată şi de Guvernul Ungar.

La mijlocul acestei săptămâni, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe a declarat că OMV a pierdut licitaţia pentru transportul de gaze din Marea Neagră în Ungaria, dar că există alte trei firme maghiare care au fost înscrise la licitaţie.

Pe data de 5 februarie, agenţia ungară de presă MTI a transmis faptul că mai multe companii din Ungaria au rezervat întreaga capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi pe an a conductei de gaze care leagă România şi Ungaria, citându-l pe ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto.

Potrivit acestuia, începând din anul 2022, mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei.

„Aceasta este prima oportunitate din ultimele decenii pe care o are Ungaria de a cumpăra mari cantităţi de gaze naturale dintr-o altă sursă decât Rusia”, a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că acest acord de cooperare reprezintă un progres istoric pentru asigurarea securităţii energetice a Ungariei.

Potrivit oficialului ungar, partea română a convenit să construiască staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020, urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022.

Poveste de succes pentru cine?

În vara anului trecut, ministrul Teodor Meleşcanu a făcut o vizită oficială în Ungaria fiind însoţit de Peter Imre  şi Călin Popescu Tăriceanu.

Este pentru prima dată când Ungaria primeşte gaze de la un furnizor care nu se află pe teritoriul Rusiei.

În urma vizitei, Meleşcanu a declarat că a fost subliniată, în cadrul discuţiilor, importanţa relaţiilor economice între Ungaria şi România. „Domnul ministru mi-a spus de mai multe ori că România este cea de-a doua piaţă de export după Germania pentru produsele ungare. Am vorbit despre faptul că avem o moştenire foarte bogată cu existenţa unei minorităţi maghiare în Române şi a unei minorităţi româneşti în Ungaria”, a ”punctat” despre nimic şeful diplomaţiei române.

De partea cealaltă, Peter Szijjarto a într-o conferinţă de presă comună cu Teodor Meleşcanu, că în Europa infrastructura de transport se dezvoltă mai ales pe căile ferate.

„O ştire bună este că până în anul 2020 vom dubla numărul conexiunilor prin autostrăzi dintre Ungaria şi România, acum avem una, vom avea două. Acesta nu este o situaţie demnă de mândrie a noastră, dar sperăm că dintre cele 10 puncte de frontieră provizorii două să le avem puncte de trecere oficiale în viitor. În Europa, infrastructura de transport se dezvoltă mai ales pe căile ferate. Considerăm că proiectul unui tren de mare viteză care să lege Budapesta prin Cluj de Bucureşti trebuie să fie o prioritate. Deci, probabil, într-o primă fază se va realiza conectarea Budapestei cu Clujul, şi într-o a doua etapă cele două capitale să fie legate printr-un tren de mare viteză. „Datorită cooperării operatorilor noştri de sistem, în 2019 deja vom avea posibilitatea de a transporta gaze naturale dinspre România spre Ungaria, iar în 2022 va fi posibil să transportăm între Ungaria şi România 4,4 miliarde de metri cubi de gaz. E bine să avem poveşti de succes”, a spus Szijjarto.

Meleşcanu la raport

Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) solicită ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, „explicaţii urgent” cu privire la gazoductul BRUA şi la „înţelegerile netransparente” cu Ungaria, se arată într-un comunicat al CNMR.

„Îi cerem (ministrului Meleşcanu, n.red.) clarificări cu privire la existenţa sau nu a unui acord între România şi Ungaria care să vizeze exploatarea resurselor de gaze naturale. În măsura în care un astfel de acord este semnat, solicităm precizări clare cu privire la preţul estimat sau stabilit de tranzacţionare a gazelor naturale către Ungaria; condiţiile exacte privind investiţia în infrastructura necesară exploatării şi tranzacţionării gazelor naturale prin Ungaria; orice alte detalii care vizează înţelegerea dintre partea română şi partea maghiară cu privire la gazoductul BRUA”, se arată în comunicat.

Licitaţie trucată

În toamna anului trecut, contractele de execuţie pentru gazoductul BRUA, un proiect finanţat din bani europeni, au fost semnate de autoritatea contractantă Transgaz şi de câştigători ai licitaţiei, austriecii de la Habau PPS Pipeline Systems şi un consorţiu condus de INSPET SA. Valoarea contractelor este de 1,28 miliarde lei, fără TVA. INSPET SA a amendată în trecut de Consiliul Concurenţei cu 7,3 milioane lei pentru trucarea unei licitaţii organizate de Transgaz în 2009. Potrivit consiliului, S.C. CONDMAG S.A. şi S.C. INSPET S.A. au realizat o înţelegere privind participarea cu oferte trucate la procedura de achiziţie publică „Racord gaze naturale Butimanu-Brazi pentru alimentarea cu gaze a centralei de Cogenerare Brazi” organizată în anul 2009: S.C. CONDMAG S.A – 4.548.658 lei; S.C. INSPET S.A. – 7.296.204 lei.