Györke Zoltán, fostul subprefect de Cluj și-a recâștigat funcția. El a obținut în instanța pe 4 martie o sentinţă irevocabilă prin care Guvernul trebuie să îl repună în funcţia de subprefect de Cluj.
Potrivit sentinței primită de acesta, de la Curtea de Apel, premierul Victor Ponta este obligat să aplice în mobilitate repunerea în funcția de subprefect al județului Cluj.
„În 31 iulie 2013, prin Decizia primului ministru, am fost eliberat din funcția publică de inspector guvernamental, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, urmând ca, potrivit legii, să fiu transferat, de către primul ministru, în interesul serviciului sau la cerere, într-o funcție vacantă corespunzătoare, din categoria înalților funcționari publici. În 1 august 2013 am solicitat transferul în funcţia publică vacantă de subprefect al judeţului Cluj, deoarece dispun de calificări relevante în domeniu şi am mai ocupat această funcţie publică. Întrucât prim-ministrul Victor Ponta a considerat că transferul meu nu este în interesul nici unei autorităţi sau instituţii publice din România în data de 22 octombrie 2013 am deschis o acţiune în justiţie, pentru recunoaşterea drepturilor mele conferite de Statutul funcţionarilor publici.
Prin Sentința civilă nr. 4874 din 17 iulie 2014, Tribunalul Cluj a admis solicitarea mea și l-a obligat pe primul-ministru al României(Victor Ponta) să aplice mobilitatea mea în funcția publică de subprefect al județului Cluj” a declarat Györke Zoltán. Astfel, în data de 4 martie Curtea de Apel a respins recursul declarat de Victor Ponta. În perioada imediat următoare, Ponta este obligat să îl renumească în funcție pe Györke Zoltán. În prezent, subprefect al județului Cluj este Dan Cristian Codrean.
Care sunt variantele pentru Györke Zoltán
Guvernul are două posibilități pentru a pune în aplicare sentința primită de Györke Zoltán. Una dintre variante ar fi revocarea din funcție pe actualul subprefect, Dan Cristian Codrean pentru ca Györke Zoltán să-și primească postul.
Cea de-a doua variantă ar fi numirea directă a lui Györke Zoltán pe cel de-al doilea post de subprefect al județului, post care în prezent este vacant. În ciuda faptului că instanța a eliberat sentința irevocabilă la începutul lunii martie, până la punerea ei în aplicare poate dura între o săptămână și câteva luni.
„Alte demersuri nu voi mai face. Am primit sentința definitivă și irevocabilă și nu îmi rămâne decât să aștept repunerea mea în funcție. Potrivit legii Guvernul trebuie să emită o hotărâre prin care să mă numească subprefect al județului Cluj, iar după publicarea acelei hotărâri, în Monitorul Oficial, vor putea să ocup funcția. Această procedură poate dura. Guvernul are ședințe săptămânale, așa că poate această procedură se va demara săptămâna următoare sau peste o lună. Actualul subprefect va trebui revocat, sub aceste circumstanțe, sau numirea mea să se facă în baza legii pe cel de-al doilea post de subprefect. Acel post este neocupat momentan, iar legea spune clar că prefectura are nevoie de un Prefect și doi Subprefecți la nivel de județ”, a declarat Györke Zoltán pentru Gazeta de Cluj.
Györke Zoltán mutat dintr-o instituție într-alta după placul premierului Ponta
De la venirea Guvernului Ponta, Györke Zoltán a fost plimbat dintr-o funcție într-alta. De la inspector guvernamental,la subprefect, apoi iar la inspector guvernamental ajungând în sfârșit în 2015 să-și recâștige funcția de subprefect.
Fostul subprefect de Cluj Gyorke Zoltan a fost pus în iulie 2014, în funcţia de inspector guvernamental, de către magistratul Alexandrina Rădulescu de la Tribunalul Cluj. Acesta a primit îndemnizaţiile pentru întreaga perioadă în care a fost disponibilizat(aproximativ un an de zile, 2008-2009 acesta a ocupat funcția de subprefect al județului Cluj până la decizia lui Victor ponta de a-l elibera de pe acest post).
Gyorke a făcut parte dintr-un lot de 46 inspectori guvernamentali şi foşti prefecţi sau subprefecţi, eliberaţi din funcţie de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici în virtutea unei ordonanţe de guvern, care prevedea reducerea personalului din administraţia centrală, într-un procent de 4 la sută.Potrivit unor estimări, a fost vorba de circa 2800 de persoane din administraţia locală şi centrală care a fost disponibilizată prin mai multe dispoziţii succesive în mandatul premierului Victor Ponta.
Gyorke Zolta inițiase o campanie civică pentru schimbarea denumirii municipiului Cluj-Napoca
Gyorke Zoltan a demarat pe Facebook, în luna martie 2014, o INIȚIATIVĂ CIVICĂ prin care se dorea schimbarea denumirii municipiului Cluj-Napoca, așa cum e acum, în Cluj, așa cum orașul de pe Someșul Mic se numea înainte de 1974.
Ceaușescu a cerut schimbarea numelui din Cluj în Cluj-Napoca. Actuala denumire e „opera” cuplului dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu. În fapt, inițiativa schimbării denumirii municipiului Cluj îi aparţine lui Nicolae Ceauşescu, care, în ședința din 15 octombrie 1974 a explicat că alături de denumirea de origine romană „Cluj” trebuie să stea un termen dacic, respectiv „Napoca”.
La acea ședință au participat, alături de cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu, prim-ministrul de atunci Manea Mănescu, miniştrii Emil Drăgănescu, Constantin Băbălău, Ștefan Bîrlea, Maxim Berghianu şi Leonte Răutu, rectorul Academiei de partid „Ștefan Gheorghiu”. Inițial, Elena Ceaușescu n-a fost de acord. Deși, inițial, unii dintre participanți n-au agreat propunerea șefului statului (Elena Ceaușescu s-a opus, spunând că termenii „Cluj” și „Napoca” sunt romanici, iar Leonte Răutu a recunoscut că nu-și dă seama ce câștigă dacă orașul se va numi Cluj-Napoca și nu Cluj – n.red.), până la urmă toți au fost de acord.
În 16 octombrie 1974, Nicolae Ceauşescu a semnat decretul Consiliului de Stat nr. 194, în urma căruia Clujul a devenit Cluj-Napoca, „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”. Stenograma în care, până la urmă, toți tovarășii au fost de acord. Cel care a demarat această inițiativă, Gyorke Zoltan (fost subprefect al Clujului în perioada 2008 – 2009), a publicat pe contul său de Facebook stenograma ședinței din 15 octombrie 1974, în care municipiul Cluj a devenit Cluj-Napoca. Cu toate acestea, schimbarea denumirii unui oraș nu e un demers simplu. Iar pentru asta e nevoie de un referendum la care să participe locuitorii săi, iar în caz de răspuns afirmativ, de inițierea unei legi. O altă problemă ar fi că, în eventualitatea schimbării numelui orașului, și locuitorii săi trebuie să-și schimbe adresa de pe buletine/cărți de identitate. Iar Clujul are peste 300.000 de locuitori.
