Investitorii din cartierele noi ale orasului au fost criticati pentru distantele dintre imobile.
La pachet cu haosul imobiliar, se da si cel din domeniul infrastructurii.
Clujul se confrunta cu probleme serioase când vine vorba de reglementarea situatiei din constructii. Presa a semnalat deja mai multe cazuri în care investitorii imobliari au ignorat total normele din domeniu si au construit unde si cum au vrut, fara sa tina seama de nevoile clientilor lor.
Localitatea Floresti a ajuns, deja, un model al „haosului imobiliar”, în opinia unora. Dar, daca piata imobiliara se va reglementa în functie de cerere, de pretentiile cumparatorilor care, în cele din urma, îsi vor impune parerea si îi vor constrânge pe constructori sa fie mai atenti la normele în vigoare, de starea drumurilor nimeni nu se poate ocupa cu adevarat.
Desi numarul masinilor înmatriculate este într-o continua crestere, latimea unora dintre drumurile din Cluj pare a fi intrat la apa, fata de normele impuse prin lege.
Nimeni nu vede, nimeni n-aude
În noile cartiere Europa si Buna Ziua, dar nu numai latimea drumurilor este la limita sau mai mica. Daca în cazul zonei centrale situatia strazilor nu se mai poate remedia, cetatenii Clujului se asteptau ca macar cele din zonele noi sa fie gândite pentru a face fata nevoilor actuale.
Primaria si Consiliul Local a lasat, de cele mai multe ori în seama dezvoltatorilor sarcina de a construi cai de acces catre locuinte, dar acestia nu au respectat normele. De aceea, majoritatea drumurilor nu au decât doua benzi, uneori foarte înguste sau, ceea ce este inadmisibil, una singura.
Eugen Cecan, directorul Directiei Drumurilor Regionale de Drumuri si Poduri, afirma ca avizarea strazilor din interiorul localitatilor le revine reprezentantilor Consiliului Local si celor ai Primariilor care, presupune, au niste norme specifice.
Municipiul model, judetul macel
Cazul strazilor din municipiu nu este izolat. Lucrarile de pe strazile din judet se fac, de multe ori, fara logica. Marcajele din Floresti, de exemplu, au condus la aglomerarea traficului, iar amplasarea bordurilor din Apahida a stârnit reactii virulente din partea localnicilor si a soferilor care tranziteaza zona.
Atentionarile soferilor sunt cu atât mai serioase cu cât în Câmpenesti urmeaza sa fie construit viitorul Centru Regional de Urgenta, iar ambulantele vor deveni o obsnuinta pentru drumul din Apahida.
Soferii s-au plâns ca, în conditiile în care drumul este destul de îngust, de obicei foarte aglomerat, în cazul în care ar aparea masina Salvarii sau cea a Pompierilor le-ar fi imposibil sa îi dea prioritate asa cum prevede legislatia rutiera. În acest moment, orice vehicul prioritar risca sa ramâna, alaturi de celelate masini, blocat în trafic, mai ales la orele de vârf.
Eugen Cecan a declarat ca problema din Apahida va fi partial rezolvata de finalizarea lucrarilor de la Centura Ocolitoare Vâlcele-Apahida si de cea a Autostrazii Urbane. Lucrarile la prima dintre acestea au fost o perioada oprite tocmai pentru ca sa fie realizate în paralel cu cele de la autoastrada care va lega Jucu de Cluj.
De asemenea, Cecan a afirmat ca proiectul drumului din Apahida a fost realizat în urma cu opt ani, când traficul din zona nu era atât de intens. Banii au fost primiti de la Banca de Investitii iar proiectul nu a putut fi modificat, dar acum se va reveni asupra acestuia, iar rigolele vor fi acoperite si vor fi create spatii speciale în care masinile se vor putea retrage în cazul aparitiei unor urgente.
Cei trei kilometri de drum marcat de borduri si santuri adânci au costat cca. doua milioane de euro. Din fericire pentru lucrarile ulterioare nu sunt necesari alti bani, iar modificarile vor fi suportate tot din sumele venite de la Banca de Investitii.
Ligia Popa
Norma tehnica din 27/01/1998
privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Latimea platformei si a partii carosabile se stabileste în functie de clasa tehnica, de categoria functionala si de
elementele prevazute în anexa nr. 1, astfel:
A) Latimea platformei:
a) între 23,5 m si 26 m, la autostrazi;
b) între 17 m si 19 m, la drumurile cu patru benzi de circulatie;
c) între 7 m si 12 m, la drumurile cu doua benzi de circulatie;
d) de 5 m, la drumurile cu o banda de circulatie.
B) Latimea partii carosabile:
a) între 14 m si 15 m, la autostrazi;
b) de 14 m la drumurile cu patru benzi de circulatie;
c) între 5,5 si 7 m, la drumuri cu doua benzi de circulatie;
d) de 4 m, la drumuri cu o banda de circulatie.
