Haos total scos ”la lumină” de Curtea de Conturi. Nereguli grave şi prejudicii de peste 55 de milioane lei la Primăria Cluj-Napoca

Primăria municipiului Cluj-Napoca acordă anual finanţări nerambursabile de la bugetul local pentru proiecte de cultură şi pentru proiecte sportive, iar ca în fiecare an Curtea de Conturi a găsit prejudicii şi nereguli la nivelul acestor finanţări. Mai mult decât atât conflictul dintre Curte şi municipalitate privind finanţarea ONG-urilor continuă.

Inspectorii Curţii de Conturi au găsit pe anul 2016 prejudicii de 56 de milioane de lei la Primăria municipiului Cluj-Napoca. Conform Raportului privind Finanţele Publice Locale, Unitatea Administrativ Teritorială Cluj-Napoca, în perioadele 18 aprilie 2017- 28 iunie 2017 şi 02 noiembrie 2017- 13 decembrie 2017 a avut abateri financiar-contabile de 112 milioane de lei. Cea mai mare abatere înregistrată o reprezintă plăţile făcute de Primărie în 2016 către Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA, sub forma de „transferuri pentru investiţii, fără respectarea cadrului legal aplicabil”, valoarea acestora ajungând la peste 25 de milioane de lei.

O altă abatere o reprezintă este plata sumei de peste 12 milioane de lei, ce reprezintă „cheltuieli privind serviciile de dezinsecţie, mai mari decât cele real datorate, cauzate de creşterea frecvenţei de execuţie a tratamentelor de dezinsecţie, contrar prevederilor legale”.

O altă categorie de plăţi considerate nelegale sunt unele drepturi salariale acordate necuvenit tuturor angajaţilor din aparatul de specialitate al primarului, prin includerea în salariul de bază a unor sume prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010 (stimulente), în condiţiile în care unii angajaţi ai entităţii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, aşa cum sunt definite de art. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Aceste plăţi se ridică la valoare de 9 milioane de euro.

Bani pentru festivaluri

În auditul pe 2016 apare şi o problemă mai veche găsită de Curtea de Conturi, şi anume finanţarea de către Primărie a unor festivaluri precum Festivalul Internaţional de Film Transilvania. Un prejudiciu de 1,1 milioane de lei cauzat de acordarea nelegală de finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit.

Inspectorii Curţii de Conturi au mai semnalat şi acordarea nelegală a finanţărilor nerambursabile pentru organizarea proiectului „Napoca Music Events” şi a proiectului „Daydreaming” în cadrul cărora au fost organizate concerte, activităţi generatoare de venit”, prejudiciul fiind estimat la 253.000 de lei.

Un număr de 254 de ONG-uri au primit în 2016 de la Primăria Cluj-Napoca suma de 11,7 milioane de lei pentru proiecte culturale, în timp ce 37 de structuri sportive au beneficiat de 4,5 milioane de lei bani publici.

Un alt prejudiciu de 638.000 de lei îl reprezintă şi acordarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local la mai multe asociaţii sau fundaţii, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare.

În anul 2015, prejudiciu de 6 milioane de lei

Acest raport va fi contestat cel mai probabil de Primăria Cluj-Napoca şi atacat în instanţă la fel ca anul trecut. După ce instituţia a considerat că municipalitatea a acordat nelegal finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii „în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit”, provocând astfel un prejudiciu de 6 milioane de lei, Emil Boc a explicat atunci „Eu cred că poziţia Curţii de Conturi este nelegală şi că instanţa o va desfiinţa. Ce spune Curtea de Conturi, în principiu:  Ceea ce nu înţelege Curtea de Conturi, după părerea mea, şi am să spun şi în faţa judecătorilor acest lucru, este că nu putem pune semnul de egalitate între o societate comercială care obţine profit, iar apoi patronul îşi scoate dividendele şi duce banii acasă sau merge în vacanţe exotice, şi un ONG, care dacă obţine profit, prin specificul ONG-urilor, banii nu se duc în dividende şi în concedii de lux, ci în alte evenimente, filme sau spectacole, adică în scopul specificului obiectului lor de activitate. Ei au spus că „aţi dat banii, este nelegal, TIFF a vândut bilete”.

Concluzia Raportului

Concluzia Raportului privind finanţele publice locale pe anul 2016 la nivelul Judeţului Cluj, în care au fost analizate toate unităţile administrativ-teritoriale, a fost: „Având în vedere abaterile de legalitate şi regularitate constatate, concluzia generală care se desprinde este aceea că, acestea se datorează unui management defectuos al activităţilor desfăşurate şi a formării şi utilizării fondurilor publice, datorat, pe de o parte, lipsei de preocupare/interes din partea conducerilor entităţilor verificate în ceea ce priveşte identificarea, înregistrarea şi urmărirea încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale, acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate, administrarea şi gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale, insuficienţei personalului de specialitate cu pregătire corespunzătoare, iar pe de altă parte, ”interpretării forţate” a actelor normative sau „ignorării” anumitor prevederi ale acestora, în ceea ce priveşte efectuarea cheltuielilor bugetare.”
 

Raportul Curţii de Conturi pe 2015
Raportul Curţii de Conturi efectuat pe anul 2015 a arătat că şi atunci Primăria Cluj-Napoca a acordat nelegal finanţări nerambursabile în valoare de câteva milioane de lei mai multor asociaţii şi fundaţii. Finanţările au fost date în condiţiile în care asociaţiile au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit, fiind cauzat un prejudiciu al bugetului local de 6.028.000 lei.

Federaţia SHARE Cluj-Napoca ar fi primit nelegal suma de 3.402.000 lei, în vederea realizării proiectelor „Rezervarea artiştilor internaţionali pentru programul 2015” şi „Tineret@Cluj-Napoca 2015”, ponderea activităţilor desfăşurate constând în organizarea de festivaluri şi concerte, precum Festivalul Untold.

„UATM Cluj-Napoca a acoperit cheltuielile Federaţiei SHARE Cluj-Napoca (inclusiv festivalul UNTOLD) în procent de 87,33%, respectiv 3.402 mii lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului a fost de 493 mii lei, reprezentând 12,67%. Din bugetul de venituri şi cheltuieli al evenimentelor a fost omisă finanţarea primită de la bugetul UATJ Cluj, în sumă de 70 mii lei, precum şi veniturile realizate din vânzarea biletelor în sumă de 9.284 mii lei, (conform declaraţiilor proprii), veniturile din activităţile comerciale şi publicitare, sponsorizările şi donaţiile. Elementul material al abaterii nu constă numai într-o acţiune comisivă, ci într-o inacţiune, respectiv omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri nerambursabile de către beneficiar, cât şi faptul că finanţatorul nu a efectuat nicio verificare cu privire la evidenţierea veniturilor şi fundamentarea bugetului acţiunilor nici la momentul încheierii contractului şi nici pe parcursul executării acestuia”, a arătat raportul.