Harnicia parlamentarilor clujeni, in cifre
Parlamentarii clujeni sunt printre cei mai activi din legislativul roman, fiind fruntaşi la interpelari şi iniţiative legislative. Aceştia se remarca prin loialitatea faţa de partid, dar şi prin prezenţa la şedinţele in plen. Citiţi care sunt cei mai bine cotaţi deputaţi şi senatori clujeni in topurile realizate in prag de alegeri.
Activitatea parlamentarilor a facut obiectul mai multor studii publicate recent, la doua luni inaintea alegerilor legislative. Unul dintre ele, realizat de Ziarul Financiar (ZF), arata care sunt cei mai activi aleşi din punctul de vedere al interpelarilor facute in camerele legislative. In topul deputaţilor care au adresat cele mai multe intrebari, intre primii 10 se regasesc trei clujeni. Nici in studiul IPP, care face sinteza activitatii parlamentarilor in mandatul 2008 – 2012, parlamentarii clujeni nu dezamagesc, avand prezenţe şi iniţiative legislative, dar şi loialitate faţa de partid, printre cele mai numeroase din legislativ.
Giurgiu prezinta doleanţele alegatorilor
Ziarul Financiar arata ca primii trei deputaţi din punctul de vedere al numarului de interpelari facute in Parlament au peste 1000 de intrebari fiecare, potrivit datelor de pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor. „Cea mai simpla forma de control al executivului de catre legiuitor este intrebarea, iar parlamentarii o folosesc adesea pentru a semnala probleme din colegiile electorale, din activitatea parlamentara sau pentru a verifica activitatea guvernamentala”, arata publicaţia financiara.
Aceste interpelari şi intrebari se pot referi la situaţiile personale ale alegatorilor şi oamenilor din colegiile electorale. Un exemplu in acest sens ar fi interpelarea democrat-liberalului Petru Calian, din data de 21 februarie, prin care atragea atenţia asupra cazului a patru şcolari din Runcu Mare, Hunedoara, care parcurg zilnic 8 kilometri pe jos pentru a ajunge la şcoala. Raspunsul ministrului educaţiei de la acea vreme Catalin Ovidiu Baba a fost ca bugetul pentru achiziţionarea de microbuze pentru transportul şcolar va fi suplimentat, iar repartizarea se va face in func¬ţie de prioritaţi şi solicitari.
Locule doi in topul deputaţilor cu cele mai multe interpelari este deţinut de independentul Mircia Giurgiu (1.359). Ziarul Financiar i-a adresat şefei cabinetului parlamentar al lui Giurgiu mai multe intrebari in legatura cu aceasta activitate. Mihaela Şoica a explicat ca interpelarile sunt rezultatul faptului ca biroul parlamentarului primeşte solicitari de la aproximativ 20 de oameni saptamanal, la care se adauga cei care il contacteaza direct pe deputat. Din interpelarile iniţiate de Giurgiu in Camera, aproximativ 80% sunt soluţionate favorabil, a specificat Şoica.
„Printre problemele la care se refera interpelarile şi intrebarile lui Giurgiu gasim o solicitare de facilitaţi pe modelul <zona defavorizata> care sa sprijine potenţialii investitori in zona Campia Turzii dupa ce combinatul Mechel intenţioneaza sa inchida unitatea locala. Alte interpelari insa se refera la cazuri individuale şi au titluri precum: <Memoriul domnului Vadean Aurel>, <Memoriul domnului Campean Ionel> sau <Memoriul doamnei Fergehete Ludovica>, cu trimitere la situaţii semnalate de alegatori la biroul parlamentar”, arata ZF.
Codaşii camerelor legislative
Cel mai recent raport de monitorizare a activitaţii parlamentarilor, „Sinteza activitatii parlamentarilor in mandatul 2008 – 2012”, referitor la ce legi au votat senatorii şi deputaţii, cine a absentat cel mai mult, in ce domeniu s-a legiferat mai mult, a fost lansat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) „chiar in mijlocul negocierilor pentru candidaturile aferente campaniei electorale pentru noul parlament intrucat urmareşte sa determine conducerea partidelor politice sa promoveze in primul rand politicieni care au desfaşurat o minima activitate eficienta pana acum in Camera Deputaţilor sau Senat, respectiv sa nu ii mai susţina pe cei care nu şi-au indeplinit minime obligaţii in parlament”, precizeaza comunicatul de presa remis de instituţie.
Potrivit acestui raport, la nivelul Parlamentului, activitatea concreta arata ca in aceşti patru ani de mandat, actualul Parlament şi-a „delegat” aproape in totalitate din prerogativele sale in materie de legiferare catre Guvern.
„Deputaţii inregistreaza o prezenţa mai buna la voturile finale electronice din plen (71% de la inceputul mandatului pana la sfarşitul lunii iunie 2012 media generala a prezenţei la vot in Camera Deputaţilor) faţa de senatori (60%). Doamnele din Parlament au o rata a prezenţei la activitatea din plen mult mai buna decat a domnilor, participand la 74% din lucrari in actualul mandat. Parlamentarii la primul mandat au fost mai mult la voturile finale din plenurile celor doua Camere (pe ansamblu – 73% rata prezenţei) decat cei cu experienţa. Dintre deputaţii cu cea mai slaba prezenţa reţinem numele lui Viorel Hrebenciuc (27% prezenta in patru ani de mandat), iar la Senat clasamentul general pe tot mandatul este condus de Crin Antonescu cu 6%. Din punct de vedere al iniţativelor legislative devenite legi, pe cea mai buna poziţie se situeaza deputatul Valeriu Tabara, PDL (112 iniţiative legislative depuse dintre care 23 devenite legi intre timp). La Senat pe cea mai buna poziţie a fost in acest mandat Emilian Francu, devenit Primar al Mun. Rm. Valcea la alegerile din iunie anul acesta”, arata bilanţul IPP.
Cum au dat cu mucii-n fasole
Institutul noteaza şi o serie de evenimente care au contribuit la scaderea credibilitaţii generale a Parlamentului, printre care trimiterea in judecata a 22 de parlamentari, majoritatea pentru infracţiuni de corupţie, 5 condamnaţi, şi alţi 42 de parlamentari verificaţi de Agenţia Naţionala de Integritate pentru incalcarea unor prevederi privind regimul declararii averilor şi conflictelor de interese, iar 11 deputaţi au fost filmaţi in timp ce votau legi in sala de plen folosind atat cartela proprie cat şi a altor colegi. De asemenea, a fost crearea unui grup parlamentar inexistent la data alegerilor parlamentare in 2008, concomitent cu lipsa de interes pentru organizarea de alegeri in colegiile vacante in urma demisiilor/deceselor unor parlamentari, fapt care duce la sub reprezentarea a cateva milioane de alegatori, iar cheltuielile angajate cu activitatea parlamentara au fost ţinute departe de ochii publicului. Nu in ultimul rand, numarul parlamentarilor migratori s-a dublat in acest mandat faţa de cele anterioare, 59 deputaţi şi 35 senatori au schimbat cel puţin o data grupul parlamentar.
Pagina de internet www.alesiivoteaza.ro, realizata de IPP, conţine date despre toţi parlamentarii, inclusiv votul exprimat pe proiectele de lege supuse dezbaterii legislativului. Dintre parlamentarii clujeni, cea mai buna prezenţa o are Mircia Giurgiu, care a participat la 93,5% din şedinţe (vezi tabel), iar cea mai slaba senatorul Marius Nicoara, de 56,9%. In ceea ce priveşte loialitatea faţa de partid, deputatul Daniel Buda, şeful PDL Cluj, a votat preponderent in consens cu formaţiunea politica din care face parte, 99,5% din voturile sale corespund cu poziţia exprimata de democrat-liberali. Mircia Giurgiu, care a activat din 2011 ca independent, are cea mai mica rata de loialitate, sau vot in consens cu un partid politic, de 63,1%.
Din perspectiva activitaţii parlamentare, dintre aleşii clujeni, Giurgiu conduce detaşat la iniţiative legislative, cu 406, de 10 ori mai multe decat ale celui mai puţin activ parlamentar din acest punct de vedere, Mihail Hardau, care a inregistrat doar 40 de iniţiative.
Diana Gabor
Bilanţul activitaţii parlamentare 2008 – 2012 in cifre
Sursa: Institutul pentru Politici Publice
Numar iniţiative legislative inregistrate la Camera Deputaţilor: 2.678
Numar iniţiative legislative inregistrate la Senat: 2.794
Numar de iniţiative legislative devenite legi: 1.138
Media numarului de iniţiative legislative inregistrate intr-o saptamana: 23
Pondere adoptari tacite la Camera Deputaţilor: 9%
Pondere adoptari tacite Senat: 16%
Numarul de iniţiative legislative cu termenul de avizare depaşit la Comisiile Permanente: 580
Numar de interpelari adresate Guvernului: 6.331
Numar de parlamentari care au migrat cel puţin o data in acest mandat: 94
Media prezenţei parlamentarilor in Camera Deputaţilor: 71%
Media prezenţei parlamentarilor in Senat: 60%
Cea mai scazuta rata de prezenţa a fost inregistrata de parlamentarii din circumscripţiile: Vrancea (52%), Argeş (53%) şi Bucureşti (54%).
