În haosul urbanistic din oraşul de cinci stele, agenţiile imobiliare, în căutare avidă de profit, promovează şi girează tranzacţii dubioase în blocuri care prezintă numeroase nereguli şi probleme. Cel mai bun exemplu îl reprezintă apartementele din complexul Vista Apartments, puse în vânzare de Impakt Imobiliare şi Deco Imobiliare, în ciuda tuturor nereguilor. Vista Apartmens este numele celebrului bloc de pe Tăietura Turcului, nr. 24, al dezvoltatorului Ioan Bene. Blocul a fost construit pe două parcele de pământ care, după cum apare pe Portalul Public al Primăriei Cluj-Napoca, se află într-o zonă cu risc foarte mare de alunecări de teren. Mai mult de atât, multe dintre apartamentele din bloc apar în acte birouri, deşi acestea se vând ca locuinţe. Problema CF-urilor există încă de la naşterea clădirii pentru că, initial, ansamblul a fost gândit ca spaţiu de birouri, însă, ulterior, s-a încercat schimbarea destinaţiei spaţiilor din una comercilă în una de locuit.
Iniţial, investiţia imobiliară a aparţinut patronului de facto a CFR Cluj, Neluţu Varga, care – deloc surprinzător – e naşul lui Bene. Mai mult de-atât, blocul monstruos de pe Tăietura Turcului a fost construit deşi nu a primit autorizaţie, însă Bene oricum e certat cu legea şi a avut mai multe speţe dubioase, construind un imperiu odată cu fiecare dosar penal. Evident că lipsa autorizaţiei nu avea cum să îl împiedice să-şi ducă proiectul la final.
Aceste nereguli ne amintesc de alte minuăţii urbanistice din Cluj-Napoca, cum ar fi ţepele date de Traian Florea Ianson, care și-a schimbat numele în Traian Onuc, după ce a fost acuzat de înșelătorie de zeci de familii cărora le-a vândut apartamente în clădiri ilegal construite. Instanţa Judecătoriei Cluj l-a condamnat, în data de 17 iunie 2024, la trei ani și opt luni de închisoare pentru înșelăciune în formă continuată, plus un an de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, contopite în patru ani de închisoare în regim de detenție, în timp ce, complicele său, Pavel Jașcău, a scăpat cu suspendare.
Ne-am amintit, de asemenea, şi de celebrele garaje ale Campeador Group, transformate în locuinţe. Mai exact, la numerele 5-9 s-au construit garsoniere în locul garajelor. Inițial, blocul care trebuia să aibă 16 apartamente, a ajuns să aibă 28 de garsoniere. La fel ca în cazul de pe strada Bucovinei nr.4, transformarea garajelor în spații de locuit s-ar fi făcut fără acordul asociației de proprietari. Reprezentanții primăriei spus că, inițial, autorizația era respectată, însă ulterior, persoanele care au cumpărat garajele respective au făcut modificări pe cont propriu și au dat garajelor o cu totul altă utilizare decât cea specificată în proiect.
În acest context, Gazeta de Cluj a contactat agenţiile amintite mai sus pentru a ne interesa de situaţia apartamentelor din blocul de pe Tăietura Turcului.
Blocul de pe Tăietura Turcului a primit premiul „imobiliare de rahat”
În spatele blocului de pe Tăietura Turcului, nr. 26 stă Societatea de Construcții Napoca SA, constructorul şi principalul beneficiar al investiţiei. Napoca S.A s-a înfiinţat în anul 1991 prin scindarea Trustului de Instalații Montaj (TIM). TIM a fost parte integrantă a Trustului de Construcții Industriale (TCI). TCI a fost o companie de construcții din Cluj, deținută de Statul Român. După 1989, compania a fost împărțită în mai multe antreprize. Trustul s-a divizat în Antrepriza de Construcții Industriale, cunoscută acum ca Antrepriza de Construcții și Instalații (ACI) Cluj, cea mai puternică firmă din județ (provenită din Grupul de Șantiere al TCI), precum și ACI Zalău, ACI Oradea, ACI Satu-Mare și ACI Alba-Iulia. De asemenea, a inclus Acsa Câmpia Turzii, AMI, care în prezent funcționează sub numele de Trustul de Instalații Montaj (TIM), și TCI, care a păstrat o parte din baza de producție din Someșeni și sediul din Mărăști.
Napoca S.A., care face parte din portofoliul de afaceri al lui Ioan Bene, se poate lăuda proiecte de anvergură pentru Cluj-Napoca, cum ar fi extinderea pistei Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” sau expertiza Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Cluj. Bene a mai deţinut şi platforma industrială Unirea, iar la un moment dat, prin intermediul firmaei Napocamin, și hotelul Continental. Societatea de Construcții Napoca S.A. a intrat în procedură de insolvență la finalul anului 2021. La final de 2011, Napocamin este a preluat controlul majoritar al companiei Societatea Comercială Construcţii Napoca, ceea ce înseamnă că atât societatea a preluat 99,97% din acţiunile societăţii IT Transilvania Invest, ce deţinea 63,65% din capitalul social al Construcţii Napoca.
În anul 2021, Asociaţia Căşi Sociale Acum, într-o serie de acţiuni ce vizau oprirea „dezvoltării imobiliare pentru profit” şi totodată vizibilizarea lipsei locuinţelor sociale din Cluj-Napoca, a lansat un concurs în mediul online în care a nominalizat nouă ansambluri din oraş la premiul „imobiliare de rahat”. În baza like-urilor primite, câştigătorul desemnat a fost blocul de pe Tăietura Turcului .
„Desigur, oricine poate găsi multe alte exemple în oraș. Acestea reflectă cazuri problematice nu doar datorită unor reglementări urbanistice încălcate, ci și prin prisma contribuției acestora la transformarea locuirii în obiect de investiție sau a participării lor la competiția pentru acumulare de capital, toate acestea fiind susținute de politica de locuire și de dezvoltare urbană a primăriei din ultimele decenii”, declarau în presă, în 2021, reprezentaţii asociaţiei.
Aventura italiană a lui Bene sau cum să scapi de închisoare
Ioan Bene a fost dat în urmărire pe 31 ianuarie 2018, după ce a evitat încarcerarea, fiind condamnat la 3 ani și 8 luni de închisoare în dosarul Mită la Consilul Judeţan. Acesta a fost prins ulterior în Italia. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şi Horia Uioreanu, fost preşedinte al Consiliului Local Cluj-Napoca, şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, care au fost transportaţi la pentienciarul Gherla în data la care s-a pronuţat sentinţa definitivă, 31 ianuarie 2018.
Bene, fugit în Italia pe atunci, a reuşit să fenteze Gherla. Acesta a fost încarcerat doar un an la închisoarea Turi din Bari, iar restul pedepsei la executat la domiciliu, tot pe meleaguri italiene, deoarece instanţele din România au retras formele de executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii, după cum se arată într-un comunicat de presă al IPJ Cluj, citat de Adevărul:
„Conform datelor deţinute de către Serviciul de Investigaţii Criminale, pedeapsa aplicată celui în cauză (Ioan Bene – n.a.) a fost preluată spre executare de către statul italian, în baza sentinţei nr. 3 din 09.04.2018 a Curţii de Apel din Lecce – Secţia Taranto, prin care s-a respins cererea de extrădare către autoritatea judiciară română şi s-a dispus executarea pedepsei în Italia, conform legislaţiei naţionale a acestei ţări. Astfel, prin adresa Tribunalului Cluj din data de 13.07.2018, s-au retras formele de executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”, se arată în comunicatul IPJ Cluj.
Acest lucru a fost posibil în baza Legii Cooperării Judiciare Internaţionale, aplicapilă pe întregul teritoriu UE, care prevede că orice sentinţă pronunţată într-o ţară europeană poate fi recunoscută de către un alt stat membru UE.
„Conform Legii Cooperării Judiciare Internaţionale, aplicabilă în UE, orice sentinţă pronunţată într-o ţară europeană poate fi recunoscută de către un alt stat membru. Omul de afaceri clujean avea înfiinţată o firmă în Italia, avea afaceri şi o casă într-o localitate de lângă Taranto, în sudul ţării. În plus, avea rezidenţă de peste 6 ani în Italia, iar în momentul pronunţării sentinţei din România s-a cerut recunoaşterea acesteia în Italia. Legile judiciare italiene sunt diferite de cele din România şi prevăd, pentru sentinţe de sub trei ani, alte tipuri de pedepse care să nu fie executate în regim de detenţie dacă nu au fost comise cu violenţă, ceea ce a fost şi cazul lui Ioan Bene. S-a scăzut din pedeapsă perioada de arest preventiv şi la domiciliu, şi a rezultat o perioadă de sub trei ani. Astfel, instanţele italiene au dispus executarea pedepsei acestuia într-un regim de libertate supravegheată, cu interdicţia părăsirii teritoriului Italiei” transimteau, la aceea vreme, surse judiciare pentru publicaţia Mediafax.
Ce spun agenţii imobiliari
Am contactat agenţiile Impakt şi Deco imobiliare, care se ocupă de tranzacţionarea apartamentelor din blocul de pe Tăietura Turcului, şi ne-am arătat interesaţi de achiziţionarea unui apartament pentru o investiţie, pentru a afla mai multe informaţii. Aceştia au confirmat neregulile, prezentându-le cu nonşalanţă.
Agentul de la Impakt ne-a spus următoarele:
„Am un apartament la etajul unu, doar că în acte apare demisol, aşa au fost autorizate, dar el e etajul unu. Iar în CF apare spaţiu de birouri, doar că e compartimentat ca un apartament cu două camere semidecomantat. Preţul e 100.000 plus TVA de 19%”.
În continuare, l-am întrebat pe agent dacă putem să ne facem domicilu, respectiv buletin, la adresa respectivă, având în vedere că apartametnul apare în CF birou:
„E singura chestie. Nu se poate face buletin, dar se poate face schimbare de destinaţie. Vecina de sus le-a cerut acordul vecinilor de sus, jos, stânga, dreapta şi a primit toate acordurile şi a depus la primărie toate actele necesare şi a schimbat destinaţia. Tranzacţia se face printr-o persoană juridică, de-aia e plus TVA, dar nu e constructorul. Constructorul nu mai are nimic, că noi am avut acolo tot blocul în exclusivitate, şi le-a vândut pe toate” a mai adăugat agentul imobiliar.
Agentul de la Deco imobiliare ne-a spus mai multe poveşti interesante despre blocul dubios de pe Tăietura Turcului:
„Pentru vânzare vorbim de un apartament de trei camere, semifinisat, care este birou în acte şi care costă 130.000 de euro plus TVA”.
Având în vedere că şi acest apartament apare birou în CF, deşi e văndut ca apartament, l-am întrebat pe agent care e destinaţia clădirii în acte.
„Clădirea este mixtă. Mai am un apartament la etajul următor care e tot birou în acte”
Pe Portarul Primăriei blocul apare ca fiind într-o zonă cu risc crescut de alunecări de teren, aşa că l-am întrebat pe agent, dacă au fost vreodată probleme în acest sens.
„Toată zona de Eremia Grigorescu şi respectiv zona Dragalina şi Donath în sus, toate sunt cu risc. Doar că cred că sunt soluţii arhitecturale şi structurale. Acum blocul ăsta are ceva aventuri, dar nu pe parte de structură, de construcţie. Pe parte juridică, da, a început ca o clădire de birouri, nu s-a vândut şi după aceea s-a încercat să se transforme în acte în apartamente. O parte s-au transformat, după care firma a intrat în insolvenţă şi a avut ceva probleme, inclusiv apartamentul acesta este achiziţionat la un schimb de marfă, dar legat de structură eu nu am auzit să fie probleme la blocul ăsta”
L-am întrebat în continuare pe agent ce e cu firma cu care s-a făcut acest schimb de marfă. Agentul ne-a spus că e o firmă de ulieuri profesionale, iar dumnealui, după cum afirmă, nu i se pare nimic ciudat la această tranzacţie.
„E o firmă care vinde uleiuri profesionale. Le-a dat marfă, uleuri profesionale constructorilor şi, în schimbul mărfii, au primit apartamentul. Nu e ciudat nimic, orice firmă poate să aibă în proprietate dacă domeniul de activitate îi permite. Achiziţionarea se face printr-un contract notarial, adică singurele acte care permit transplantarea proprietăţii. Dar ce contează domeniul de activitate? Deci, domnii i-au facutrat astăzi, i-au facturat şi mâine, i-au facutrat şi poimâine, la un moment dat au făcut un antecontract şi au zis că dacă îi mai facutrează de suma respectivă, plata se va face prin darea bunurilor. Simplu. E un act notarial. Firma lucrează legal, importă uleiuri, vinde uleiuri. Constructorul, nu ştiu dacă îl cunoaşteţi, Napoca construct, are contracte cu statul, fac autostrăzi, fac multe şi pentru astea preferă să facă schimburile de ulei la garajul lor, cumpără uleiuri profesionale de la clientul meu şi în schimbul banilor preferă şi ei să dea la schimb decât să îşi caute clenţi la apartamente. La schimb au dat apartamentul, dar repet, se fac acte notariale, acte legale. Ăsta e comerţul”, a afirmat agentul imobiliar.
