Compania Hexi Pharma, producător de substanţe dezinfectante se află în mijlocul unui scandal, după ce jurnalistul Cătălin Tolontan a dezvăluit bazându-se pe declaraţiile şi pe documentele furnizate de foşti angajaţi ai firmei, că dezinfectanţii furnizaţi de aceasta au concentraţii mai mici decât cele înscrise pe etichetă. Hexi Pharma produce dezinfectanţi pentru spitale de peste 20 de ani şi are o prezenţă la nivel naţional, atât în spitale de stat, cât şi private, livrând produse inclusiv pentru spitalele din Cluj-Napoca.
Produsele sunt avizate de Ministerul Sănătăţii
„Autorităţile din România nu verifică dezinfectanţii care se folosesc în spitale” – este concluzia anchetei realizată de Cătălin Tolontan, care explică pe blogul personal că pacienţii sunt trataţi în spitale dezinfectate cu substanţe pe care statul nu le controlează niciodată în laborator. De asemenea, potrivit unor rapoarte oficiale ale Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), autorităţile sanitare au descoperit pentru unele antiseptice „o concentraţie mai scăzută decât pe etichetă”.
Tolontan a publicat documente interne de la fabrica Hexi Pharma, liderul pieţei şi firma care are contracte cu peste 300 de spitale din 40 de judeţe, care arată cum se produc dezinfectante cu o concentraţie mult mai scăzută decât cea de pe etichetă şi povesteşte cum în decembrie 2015 a intrat în posesia unor documente din fabrica Hexi Pharma din care rezulta că Suprasept şi Thor se produc diluat.
Producătorii Hexi Pharma spun că Suprasept şi Thor sunt produse destinate dezinfecţiei suprafeţelor care sunt avizate de Ministerul Sănătăţii conform legislaţiei în vigoare în baza buletinelor de eficacitate depuse la dosar de compania producătoare.
”Produsele sunt testate periodic atât de către Hexi Pharma, care are contract cu mai multe laboratoare independente, cât şi de către spitalele mari din ţară care au laboratoare de control microbiologic. Spitalele verifică frecvent eficienţa produselor prin colectarea de pe suprafeţe, instrumentar, mâinile personalului medical, rezultate indicând eficacitatea conform protocoalelor de control al infecţiilor nosocomiale. Reţeta de fabricaţie s-a respectat întotdeauna cu stricteţe”, se menţionează într-un comunicat citat de Agerpres.
Conform reprezentanţilor companiei, contractele cu spitalele de stat sunt realizate în urma licitaţiilor prin sistemul de achiziţii publice.
Scandalul Hexi Pharma cuprinde şi Clujul
Produsele Hexi Pharma câştigă licitaţiile pentru că au preţurile cele mai mici. Prin urmare, şi spitalele din Cluj au cumpărat dezinfectanţi de la Hexi Pharma, însă aşa cum susţine profesorul Doina Dimulescu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias, ”nu e treaba spitalelor să verifice, ci a autorităţilor”.
Spre exemplu, cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Hexi Pharma a avut patru contracte în valoare de 1.058.664 lei în anii 2007, 2011 şi 2014 prin care s-au furnizat dezinfectanţi, antiseptice pentru tegumente, mucoase, plăgi şi un produs antiseptic pentru dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin spălare cu povidone-iodină.
Un alt spital este Institutul Oncologic Prof. Dr. I. Chiricuţă Cluj-Napoca, cu care compania a avut cele mai multe contracte în valoare de 160.150 lei, unde au furnizat dezinfectanţi, detergenţi şi produse de curăţenie în 2012, 2014 şi 2015. Cel care a condus din 2012 Institutul Oncologic este actualul ministru al Sănătăţii, chirurgul Patriciu Achimaş-Cadariu. Acesta a afirmat că la Institutul Oncologic din Cluj a fost găsită la unitatea medicală o probă neconformă şi s-a pus ”carantină” pe acel produs.
„Din 2012 până în 2015 institutul (Institutul Oncologic Cluj – n.r.) a achiziţionat de la firma menţionată prin procedură de ofertă deschisă pe SEAP, licitaţie deschisă, doi dezinfectanţi. Practic au fost trei acorduri-cadru şi 13 contracte subsecvente. Da, a fost o probă neconformă la Institutul Oncologic Cluj. Este carantină pe acel biocid”, a explicat Ministrul Sănătăţii.
În opinia sa, spitalele ar trebui responsabilizate din prisma managementului lor, întrucât „de acolo porneşte problema”.
La Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, Dr. Bodiys Gyorgy, Şef Laborator Clinic a declarat că nu au fost nereguli în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în spital, unde au achiziţionat de la Hexi Pharma dezinfectanţi, detergenţi şi medicamente în 2007 şi 2015 de aproximativ 25.000 lei.
”Achiziţia a decurs normal, aveau toate actele în regulă. Nu s-a constatat nicio neregulă la niciun produs”, a precizat Dr. Bodiys Gyorgy.
Alte spitale din Cluj-Napoca cu care Hexi Pharma a încheiat contracte sunt Spitalul Universitar CF Cluj-Napoca, Spitalul Municipal Dej, Spitalul Municipal Turda şi Spitalul municipal „Dr. Cornel Igna” Câmpia Turzii. De asemenea şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca a încheiat un contract în anul 2015.
În urma acestor relatări, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început o anchetă, iar ministrul Sănătăţii a dispus un control la spitale.
Dezinfectanți diluați și scumpiți
Potrivit Tolo.ro, cei care conduc, Hexi Pharma, Dan Condrea și lui Flori Dinu, rămâneau cu sume uriașe în Cipru, în offshore-ul CPS Chemical & Pharmaceutical Solutions Ltd, care îi ”alimentau” pe șefii spitalelor, dar și pe unii medici.
Totodată, în timpul în care Hexi Pharma a făcut această ”inginerie” financiară, timp de 10 ani, niciuna dintre autoritățile medicale, fiscale și judiciare n-a văzut acest lucru.
Dezvăluirile incredibile au fost făcute de un angajat al firmei de farmaceutice, care a dorit să rămână anonim. El spune că firma offshore vindea către Hexi Pharma un kilogram de PVP – lodine 30/60 (substanță folosită pentru producția dezinfectantului Polyiodine) cu 80 de euro, care este de 4-5 ori mai mare față de prețul pieței.
De asemenea, RISE Project dezvăluie că în Germania, la sursă un litru de dezinfectant spitalicesc cumpărat de afaceristul Dan Alexandru Condrea prin compania lui offshore din Cipru, costă 7,9 euro. Același litru de dezinfectant se scumpește de peste 10 ori pe hârtie atunci când Condrea vinde tot către Condrea, ajungând la 75 – 100 euro. Adică atunci când off-shore-ul sau intermediar din Cipru trimite marfa la firma lui din Romania. La final, SRL-ul lui Condrea încasează de la spitalele românești aproximativ 100 de euro pentru același litru de dezinfectant, din bani publici.
