Hora dezbinării în jurul statuii „Școala Ardeleană” încă se joacă

Scandalul dintre Primăria Cluj-Napoca și șeful biroului Mossfern, arhitectul Arnold Macalik, pare că nu are sfârșit, în condițiile în care, mai nou, ambele părți vor ajunge în fața instanțelor clujene. Dat afară și readus ca prin magie, din nou, municipalitatea clujeană joacă „hora dezbinării” în jurul grupului statuar „Școala Ardeleană”, acest simbol încă așteptând să fie repus pe soclu. 

După ce Arnold Macalik, șeful biroului Mossfern, a fost „sacrificat” public din cauza numeroaselor probleme în zona Kogălniceanu, iar Primăria a reziliat contractul cu firma respectivă, de curând, domnul Macalik și-a făcut apariția din nou și acum a decis să dea în judecată primăria Cluj-Napoca pentru faptul că a avut curajul să rezilieze contractul. Primul termen în acest proces în care Mossfern a chemat municipalitatea a fost fixat la Tribunalul Cluj pe data de 15 octombrie. 

Să amintim că în locul lui Arnold Macalik a fost adus arhitectul Nicu Ștefănuți cu firma sa, Madeby. După cum am precizat săptămâna trecută, potrivit informațiilor noastre, reapariția firmei Mossfern în lumina reflectoarelor se datorează faptului că arhitectul Arnold nu și-ar fi dat acceptul pentru semnarea întregului proiect de modernizare a străzii Kogălniceanu și străzile adiacente, amenințând astfel ca marea conducerea a lui Boc să piardă fondurile europene privind modernizarea străzilor de pe centrul orașului. 

Proiectul de modernizare, care implică renovarea mai multor străzi de pe centrul orașului, inclusiv Strada Kogălniceanu, Strada Universității și străzile adiacente, a fost inițial reziliat de către Primăria Cluj-Napoca din cauza problemelor privind repunerea pe soclu a grupului statuar „Școala Ardeleană”, dar și din cauza mai multor întârzieri.  

Cu toate acestea, arhitectul Macalik Arnold a revenit în prim-plan cu o condiție neașteptată: el a solicitat să aibă controlul asupra repunerii pe soclu a grupului statuar „Școala Ardeleană” pentru ca el să semneze recepția proiectului.

De curând, „cel mai iubit dintre arhitecți” a precizat că potrivit proiectului, statuia Școala Ardeleană urma să fie „schimbată la față”, în condițiile în care numele corifeilor, dar și anul nașterii, era scris greșit. Mai mult, Macalik a mai precizat că biroul său de arhitectură a pus la dispoziția primăriei un număr de șapte proiecte pentru soclul statuii, dar și pentru reamplasarea bustului lui Emil Racoviță, menționând clar că nu s-a opus niciodată împotriva reamplasării statuii pe soclu. În aceste condiții pe cine să mai credem? Pe Emil Boc? Pe arhitect? 

Jocul de-a șoarecele și pisica între Emil Boc și șeful firmei Mosffern 

Proiectul privind reamplasarea grupului statuar „Școala Ardeleană” pe soclu încă nu a fost dus la bun sfârșit, creându-se, după cum știm, o serie de discuții în rândul comunității clujene. Noul arhitect șef, Nicu Ștefănuți, care pare că nu va avea prea multe de spus în ceea ce privește acest proiect, a primit o listă cu pașii pe care ar fi trebuit să-i facă pentru a duce la bun sfârșit toată această nebunie în jurul statuii. 

Potrivit informațiilor noastre, Direcția Județeană pentru Cultură Cluj a adus recent în atenția arhitectului o cerință crucială pentru continuarea lucrărilor. Potrivit unei foi clare ca ziua, pentru a semna și ștampila planșele ce prezintă detaliile amplasării grupului statuar Școala Ardeleană pe soclu, beneficiarul, adică Primăria Cluj-Napoca, trebuie să prezinte o CERERE sau ÎMPUTERNICIRE în acest sens pentru firma de arhitectură pe care o are în grijă Nicu Ștefănuți.

Această solicitare pare a fi un semnal clar că Primăria trebuie să acționeze prompt și să furnizeze documentele necesare pentru a permite arhitectului șef să continue cu proiectul. Pe lângă această cerință, documentul dezvăluie că placa care va fi amplasată pe soclu va fi confecționată din piatră, pentru a se potrivi stilului și contextului grupului statuar Școala Ardeleană. Fontul literelor de pe placă va fi selectat cu grijă pentru a se încadra armonios în limbajul plastic al acestei lucrări de artă deosebite.

Mai pe românește, Primăria Cluj-Napoca centrează, dă cu capul și marchează un autogol. Letargia și minciunile pe care reprezentanții acestei instituții conduse de Emil Boc le „scuipă” în spațiul public au ajuns la un nivel maxim. Ei spun că lucrurile se vor îndrepta și că  soclul va fi repus unde-i este locul, atacă pe toți, îl dă afară pe arhitectul șef care s-a ocupat de la bun început de modernizare, când, ce să vezi, surprize, surprize: ultimul cuvânt îl are tot Primăria, care încă nu a dat împuternicirea respectivă sau cererea, ce o fi ea. 

Să nu uităm că în vară, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Cluj a aprobat proiectul trimis de primărie pentru reamplasarea grupului statuar „Școala Ardeleană” pe soclul său original, conform configurației de dinaintea lucrărilor de reamenajare a străzii Mihail Kogălniceanu, existând o decizie de șase voturi pentru și trei împotrivă. 

Cei trei care au votat împotriva revenirii la forma inițială au fost arhitectul Eugen Pănescu, arhitectul Tulogdy László Györg și absolventa Departamentului Istoria Artei din cadrul Facultății de Istorie a UBB, Ioana Rus Cacoveanu. 

Cu toate acestea, statuia încă așteaptă să fie repusă pe soclu potrivit altor planuri care se tot plimbă de la municipalitate la arhitect și viceversa. Să nu uităm că proiectul de modernizare și pietonalizare a celor zece străzi din centrul Clujului, în zona Kogălniceanu, care beneficiază de finanțare europeană, a suferit o revizuire și o creștere de costuri la mijlocul lunii octombrie. 

Această modificare a avut loc în urma propunerii noului birou de proiectare angajat de Primărie, după ce proiectantul anterior a fost eliminat din proiect. Conform ultimului act adițional încheiat între Primărie și constructorul desemnat, Astor Com – De Construct Project Consult, termenul de finalizare a șantierului este stabilit pentru data sfârșitul anului 2023.

La jumătatea lunii iunie, Gazeta de Cluj a prezentat un interviu cu arhitectul care a proiectat soclul în 1969, mai exact doamna Adriana Matei, care, după mărturisirea de atunci, nu a fost primită în audiență de edilul Emil Boc.

„Și le-am scris cine sunt și de ce vreau să vorbesc cu primarul Emil Boc. Teoretic aș putea să-l refac (soclu), chiar dacă planșa nu o  mai am, dar o știu cu ochii închiși. M-am rugat că vreau să merg în audiență și cu ce scop. Culmea este, așa cum arată, nu s-au pus numele celor trei corifei români, pentru că nu au unde să-l pună și nu s-au gândit nicio clipă să fie nominalizați. Asta este bătaie de joc foarte clară, din moment ce nu are niciun indiciu că este monument, mă rog, și ce reprezintă. Asta este o mare durere”, a precizat atunci Adriana Matei.