Horea Uioreanu: “Întotdeauna am considerat partidul o familie”

Deputatul PNL de Cluj Horea Uioreanu a povestit pentru Gazeta de Cluj despre planurile sale pentru judeţ dacă va fi ales preşedintele al CJ la alegerile locale de anul viitor, dar şi despre partidul din care face parte şi alianţa sa electorală cu PSD. Nu în ultimul rând, politicianul ne-a vorbit despre proiectul de regionalizare anunţat de Executiv, pe care l-a propus în urmă cu câţiva ani premierului.

Reporter: Când şi în ce formulă va anunţat USL candidaţii pentru alegerile locale de anul viitor?

Horea Uioreanu: Principiul este că în urma unui sondaj, care a început şi se va derula în cursul lunii acesteia, în urma rezultatelor acestui sondaj se vor face listele comune între PNL şi PSD şi este obligatoriu ca aceste liste comune, deci candidaturile comune, să fie la oraşele reşedinţă de judeţ, deci Cluj-Napoca, şi la judeţ, Consiliul Judeţean. În funcţie de rezultatele acestui sondaj se va decide ponderea consilierilor, deci care va fi mai bine plasat, PNL-ul va avea mai multe sau mai puţine locuri pe aceste liste comune. Acum, având în vedere modificarea de lege care s-a făcut zilele trecute cu alegerea primarului din primul tur, probabil, şi când spun probabil înseamnă că e foarte posibil, se va merge pe liste comune, pe cât posibil. Dar la oraşe obligatoriu. Deci acest sondaj va fi în derulare în cursul lunii acesteia, nu ştim exact, dar trebuie să fie gata până la sfârşitul lunii.

Rep.: De ce nu s-a recurs la un sondaj comun?

H.U.: Pentru a exista un control din partea fiecărui partid. Noi facem cu o firmă pe care o agreăm noi, ei fac cu o firmă pe care o agrează ei, cele două firme colaborează, dar este făcut în aşa fel încât să nu ne tragem unii pe alţi pe sfoară. Vă daţi seama cum ar fi să iasă PNL-ul în sondajul nostru cu 60% şi în sondajul lor să iasă cu 20%. În aşa fel sunt făcute aceste sondaje încât să nu se poată trişa.

Rep.: PNL-ul pe ce sistem lucrează? A ales o firmă care să realizeze la nivel naţional sondajul?

H.U.: Amândouă partidele au firme care lucrează la nivel naţional. Pentru noi lucrează Gallup.

Rep.: Dumneavoastră pentru ce funcţe veţi candida?

H.U.: Eu am fost nominalizat de Partidul Liberal, din toamnă, pentru a candida pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Când discutam în toamnă aceste candidaturi nu se ştia de USL, deci nu era încă în discuţie. Din partea PNL-ului eu sunt cel care va candida la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean şi sondaj are şi PSD-ul. Are la judeţ pe domnul Cornel Itu, dacă bine-mi amintesc, şi la municipiu pe domnul senator Cordoş. Deci domnul Cordoş pentru funcţia de primar şi pentru Consiliul Judeţean unde candidez eu este domnul Cornel Itu. Dintre noi va rămâne unul singur, care va fi candidatul unic.

Rep.: Cine credeţi că va fi contracadidatul din partea PDL la Consiliul Judeţean?

H.U.: Nu ştiu, cred că domnul Tişe. Alin Tişe, după părerea mea. Eu nu văd altă variantă, poate au ei gânduri. Ştiu că sunt disensiuni în cadrul PDL-ului, ştiu că domnul Tişe ar fi dorit să candideze la primăria Clujului, ştiu şi asta, dar eu nu văd o variantă, nu văd o personalitate din partea PDL-ului care să candideze la această funcţie.

Rep.: A fost readusă în discuţie tema regionalizării. În ce formulă credeţi că ar trebui să meargă Clujul?

H.U.: Eu am avut acum cinci ani, sau patru, un proiect de… nu folosesc termenul de regionalizare, termenul normal este reorganizarea administrativ-teritorială a României. Am avut un proiect în care spuneam că exact în cele opt zone de dezvoltare care există la ora actuală aş face o reîmpărţire teritorială a României. Chiar am avut o polemică cu domnul Boc, care era pe atunci primar. Spunea că pentru proiectul pe care l-am propus eu trebuie să se modifice Constituţia pentru că acele opt entităţi care se formează nu sunt incluse în Constituţie. I-am spus atunci că dacă le numim tot judeţe nu mai trebuie modificată Constituţia. Acum a venit Băsescu şi a spus acelaşi lucru – 8 regiuni, se vor numi judeţe. Şi chiar mă gândesc de ce nu-l critică şi pe domnul Băsescu cum m-a criticat pe mine, că nu ştiu Constituţia. Deci asta a fost şi ideea mea, să mergem pe opt regiuni de dezvoltare. Subiectul acesta nu este un subiect care trebuie discutat pe fugă, e un subiect care trebuie discutat cu toate forţele politice şi cu opinia publică. Şi în nici un caz să nu aibă o tentă electorală, deci dacă-l facem, să-l facem să reziste mult timp de acum încolo. Legea cu judeţele este din 1968, deci iată că au trecut aproape 50 de ani de când există legea care guvernează împărţirea teritorială a României. Deci trebuie făcută o lege care cel puţin 50 de ani de acum încolo să funcţioneze. Care sunt avantajele? Avantajele sunt, unu – posibilitatea de a atrage fonduri europene fiind suprafeţe mai mari aceste teritorii, doi – se scade birocraţia, şi trei la mână, ceea ce e foarte important, scad cheltuielile pentru că se desfiinţează o serie de consilii judeţene care la rândul lor au cheltuieli. Eu o văd mult mai operativă aşa, şi cu varianta de opt regiuni de dezvoltare.

Rep.: Electoral ce efecte credeţi că va avea?

H.U.: Electoral, foarte multe. În primul rând s-a făcut doar enunţul: vom împărţi teritoriul în opt şi se vor numi judeţe. Dar cum vor fi conduse, când se vor organiza alegerile, din câte persoane vor fi formate consiliile acelor judeţe şi aşa mai departe. Când enunţi un proiect de o asemenea importanţă trebuie să-i dai toate elementele. Nu e suficient să împarţi teritoriul, trebuie să stabileşti cum vor fi conduse judeţele, dacă se vor organiza alegeri pentru a alege preşedintele acestora sau prefectul va prelua aceste atribuţii. De aceea spun că este un proiect foarte important care trebuie discutat cu opinia publică şi cu toţi partenerii politici şi trebuie să existe un consens.

Rep.: Această variantă cu opt judeţe respectă recomadările UE?

H.U.: Varianta aceasta respectă normele UE pentru că şi regiunile de dezvoltare care s-au format corespund.

Rep.: Care este proiectul domneavoastră pentru Cluj în cazul în care veţi fi ales în funcţia de preşedinte al CJ?

H.U.: În primul rând dacă ar fi să ajung, mă scuzaţi, când voi ajunge preşedintele Consiliului Judeţean voi evalua toate investiţiile care sunt în derulare de la actuala administraţie, voi vedea care sunt priorităţile pe proiectele care vin din urmă şi care sunt priorităţile mele. Ce mă interesează în mod special şi lucrurile care nu sunt rezolvate de actuala administraţie şi nu vor fi în curând. Starea drumurilor judeţene este deplorabilă, jalnică. Eu mă duc pe teren aproape săptămânal şi nu este drum judeţean care să fie reparat, parcă e după bombardament, nu s-a făcut nimic în ultimii trei ani.S-a făcut prea puţin. Al doilea lucru care mă interesează este continuarea dezvoltării aeroportului, este foarte important ca Clujul să rămână un important nod aerian, cel mai mare al Transilvaniei. În al treilea rând, trebuie găsită, în colaborare cu municipiul Cluj-Napoca, o soluţie pentru înfiinţarea unui spaţiu de recreere pentru clujeni şi asta face parte de fapt din discuţia cu zona metropolitană şi cu comunele din jur. Vrem un pic mai multă moralitate în administraţie. Prin mai multă transparenţă, dacă ai transparenţă e clar că nu pot să existe dubii şi atunci nu poate moralitatea să fie pusă la îndoială, decât, sigur, dacă o încalci. Şi în primul rând crearea locurilor de muncă, atragerea investitorilor în aceste parcuri industriale şi nu gonirea lor. Pentru că, iată, am asistat în ultimele luni la plecarea Ursus-ului, plecarea IBM-ului, plecarea unei divizii a Nokia, au fost numai trei. Pentru că nu a existat o colaborare şi un dialog concret între administraţia locală şi judeţeană şi aceste societăţi. Eu sunt convins că erau soluţii, dar dacă nu ai dialog nu ai cum să găseşti soluţii. Deci o firmă care a fost simbolul Clujului, Ursus-ul, pleacă peste noapte după peste 100 de ani, mi se pare ciudat.

Rep.: Este Marga un câştig al PNL-ului şi unde ar trebui să candideze dacă şi-ar anunţa această intenţie?

H.U.: Andrei Marga este un real câştig al PNL-ului şi este membru din 2003 al partidului. Este o personalitate internaţională şi nu văd de ce nu ar fi… bineînţeles că este o persoană cu care noi ne mândrim la Cluj şi ne mândrim în toată ţara. Unde vrea să candideze, asta depinde şi de dorinţa dânsului. Aici nu ne referim nepărat la a candida la ceva alegeri, ci ce îşi doreşte domnia sa în cadrul Partidului Naţional Liberal, de exemplu în ministere. Noi suntem mândri în orice poziţie pe care şi-o alege.

Rep.: După 20 de ani de PNL, v-aţi gândit vreodată la funcţia de preşedinte al partidului?

H.U.: E ca într-o carieră, întotdeauna visezi să ajungi cât mai sus şi, bineînţeles că după 21 de ani mă gândesc să promovez. Oricum în cei 21 de ani m-am gândit să promovez, dar să nu uităm că un partid este o colectivitate. Eu pot să vreau, dar până la urmă şi cei din jurul meu trebuie să mă sprijine. Totdeauna am considerat partidul o familie şi ce au ales majoritatea m-am supus.

Diana Gabor