Pentru a doua oara in mai putin de o luna, instanta de fond a admis cererea de eliberare din arest preventiv a celor doi tineri suspectati ca ar fi jefuit sediul Bancii Transilvania. Si tot pentru a doua oara, Ministerul Public a declarat recurs, in incercarea de a desfiinta incheierea de sedinta a Tribunalului. Acesta va fi judecat de catre Curtea de Apel joi,7 aprilie.
Chiar daca pentru a doua oara consecutiv Tribunalul Cluj a decis ca cei doi tineri sa fie judecati in stare de libertate, Vlad Hosu, avocatul acestora, nu a vrut sa faca vreo previziune cu privire la rezultatul de joia viitoare. “Nu sunt nici pesimist, nici optimis, sunt doar rezervat cu privire la decizia Curtii.” a declarat acesta. Vlad Hosu a mai mentionat ca nu a vazut deocamdata motivarea incheierii de sedinta prin care cei doi au fost din nou eliberati, dar ca probele care ii mentineau in arest nu exista.
Dovezile de pana acum din “Jaf la BT”
Cu cateva luni inainte ca cei doi tineri sa fie arestati, politistii le-au ascultat telefoanele, dar in convorbiri nu a putut fi depistata nici o referinta la faptul ca Hosu si Baciu ar fi autorii jafului.
De asemenea, nici in urma perchezitiilor la domiciliile celor doi nu a fost gasit nimic care sa-i incrimineze. Chiar daca organele de cercetare au motivat mandatele de perchezitie pentru a gasi cagulele si armele de care Andrei Hosu si Bogdan Baciu, cei doi suspecti in caz, s-ar fi folosit pentru a jefui filiala BT din Manastur, politistii au gasit doar niste perechi de manusi, dintre care una pentru copii, mai multe telefoane uzate moral si fizic, un spray paralizant expirat de mai bine de 10 ani, doua laptop-uri, dintre care unul stricat, diferite acte, cd-uri cu manele, o poseta, doua perechi de adidasi, doua geci inchise la culoare si, piesa de rezistenta, un pistol artizanal.
„Astea mici sunt manusile de la nepoata noastra si le-am spus politistilor sa scrie in procesul verbal ca sunt manusi mici, ca ei nu vroiau. Spray-ul paralizat e expirat din 1996. Ne-au mai luat si poseta mea cu care mergea fiica-mea la scoala. Astea sunt niste telefoane vechi, pe care nu stiu de ce le-au luat. In rechizitoriu scrie “zeci de telefoane”! Ei, astea sunt zecile de telefoane. Astea sunt cd-urile cu manele. Geaca asta mai rea e de la bunicul lui Andrei. Unul dintre laptop-uri ni l-au dat stricat. Cineva i-a rupt tasta! L-am intrebat unde-s cagulele si pistoalele pe care le-au cautat si ne-au zis ca nu se mai gasesc dupa un an”, declara la acel moment Dana Hosu, mama unuia dintre suspecti.
Probe subtiri, argumente contestabile
Intreaga serie de probe si argumente ale acuzarii ridica semne de intrebare. Andrei Hosu si Bogdan Baciu au devenit principalii suspecti in cazul jafului de la Banca Transilvania din Manastur dupa ce o proba ADN obtinuta in casieria bancii l-a pus pe Hosu la locul faptei. Desi anchetatorii sustin ca autorii jafului au purtat manusi, ei explica prezenta probelor ADN prin transfer secundar. Dar in acest caz transferul se putea face si printr-un tert, in timpul orelor de program ale bancii. Iar probele ADN nu mai exista, fiind consumate in timpul analizei.
O alta proba a acuzarii o reprezinta datele de la stalpii de telefonie mobila, care l-ar pune pe Andrei Hosu in apropierea sediului BT in jurul momentului comiterii infractiunii. Cu toate acestea, probele ii confera mai degraba un alibi celuilalt suspect, de vreme ce Bogdan Baciu se afla in Gilau la o ora dupa jaf. Iar amandoi locuiesc in apropiere de sediul bancii din Manastur.
Politistii au mai argumentat ca o parte din banii furati au fost investiti in cele 10 masini aflate in curtea casei familiei Hosu din Gilau. Cu toate acestea, anchetatorii au omis sa specifice ca Andrei Hosu si tatal sau se ocupau de aducerea si vanzarea de masini din strainatate, fapt care ar putea explica prezenta acelor autovehicule pe proprietatea familiei. Tinerii au muncit in perioada urmatoare jafului, Bogdan Baciu ca taximetrist, iar Andrei Hosu a fost la munca in Spania.
SRI versus rechizitoriul procurorilor
Pentru a doua oara, Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI a intocmit un raport favorabil celor doi suspecti. In urma constatarii stiintifice efectuate, reiese cu multa claritate faptul ca Bogdan Baciu, considerat a fi unul dintre cei care au partipat la jaful de la BT, are cu 6 centimetri mai putin decat persoana care apare in inregistrare si despre care anchetatorii sustin ca este el. In raport este calculata cu mare precizie inaltimea atacatorilor, calculand ca “persoana 1”, care apare in camerele de supraveghere ale bancii si care este asimilata lui Baciu, ar avea o inaltime de 1,84 metri, cu o marja de eroare de 1,68 cm. Asta in timp ce Vlad Hosu, avocatul partilor, a prezentat instantei o adeverinta medicala eliberata de Policlinica Studenteasca cu putin timp inainte de jaf, document in care este percizata in mod clar inaltimea acestuia, si anume aceea de 1,78 metri. Cu alte cuvinte, Bogdan Baciu nu se inscrie nici in marja de eroare. In cazul lui Andrei Hosu, inaltimea calculata de SRI este mult mai apropiata de inaltimea reala. Astfel, “persoana 2” din raportul SRI, care apare ca fugind in casieria bancii si despre care anchetatorii sustin ca ar fi Andrei Hosu, are o inaltime de 1,74 metri, cu o marja de eroare de 2,5 cm. Andrei Hosu are o inaltime de 1,72 cm.
Acelasi raport venit de la SRI releva inca o data posibila lipsa de identitate intre atacatorii de la banca si inculpatii din dosar. Conform constatarilor stiintifice, “persoana 2”, asimilata lui Bogdan Baciu, are o masura la picior masurata de 29,8 centimetri, in timp ce “persoana 1”, asimilata lui Andrei Hosu, are o masura de 29,35 cm la picior. Adica Baciu ar avea piciorul mai mare decat a lui Hosu, lucru care in realitate este fix invers.
Expertiza in dreptul penal
Experti oficiali
Art. 119. – Daca exista experti medico-legali sau experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi numit expert o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
Cand serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-si dea parerea si specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora.
Continutul raportului
Art. 123. – Raportul de expertiza cuprinde:
a) partea introductiva, in care se arata organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei, data cand s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele expertului, data si locul unde a fost efectuata, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia si intrebarile la care expertul urma sa raspunda, materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata si daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii in cursul expertizei;
b) descrierea in amanunt a operatiilor de efectuare a expertizei, obiectiile sau explicatiile partilor, precum si analiza acestor obiectii ori explicatii in lumina celor constatate de expert;
c) concluziile, care cuprind raspunsurile la intrebarile puse si parerea expertului asupra obiectului expertizei.
Sabin Ripan
