Hotărârea Curţii de Apel care pune presiune pe bugetul local

De când instanţele au hotărât că proprietarii ce donează terenurile de servitute publică trebuie să fie despăgubiţi, Primăria municipiului Cluj-Napoca este pusă în ipostaza în care trebuie să împartă bugetul local în mai multe părţi. Pe de o parte, aceasta trebuie să aloce bani pentru lărgirea străzilor, iar pe de alta, trebuie să plătească şi proprietarii care cedează din terenurile lor pentru a face posibil acest lucru. Presiunea şoferilor pusă pe municipalitate îngreunează şi mai tare situaţia deoarece traficul se aglomerează pe zi ce trece, iar primăriei îi este teamă că bugetul local nu va suporta toate aceste costuri.

Până în iulie 2017, Primăria municipiului Cluj-Napoca refuza eliberarea autorizaţiilor de construire, în lipsa unui acord de cedare, cu titlu gratuit, a parcelelor grevate de servituţi publice. Practic, proprietarii trebuiau să doneze o parte din terenul lor municipalităţii pentru ca aceasta să investească în lucrări de lărgire a străzilor, iar la schimb primeau permisiunea de a îşi ridica construcţii pe terenurile pe care le deţin.

Deşi la prima vedere pare a fi un ajutor reciproc, din ce în ce mai mulţi cetăţeni au început să se plângă de faptul că prin aceste transferuri de teren pierd o sumă considerabilă de bani şi au început să ceară primăriei despăgubiri pentru acest lucru. Astfel, mulţi dintre ei au apelat la instanţă acuzând municipalitatea că încalcă drepturile de proprietate privată, iar judecătorii au început să le dea dreptate clujenilor.

Cetăţenii şi-au obţinut dreptul de a fi despăgubiţi

Unul dintre cazurile în care primăria a pierdut în faţa cetăţenilor, l-a reprezentat un proces câştigat în 2014 de o familie ce a refuzat să doneze gratuit terenul de pe strada Antonio Gaudi pentru ca primăria să le elibereze autorizaţia de construire pentru cele două locuinţe unifamiliale. Atât Tribunalul Cluj, cât şi Curtea de Apel au decis că această practică este ilegală. În plus, decizia obţinută de această familie a impus primăriei să revizuiască Regulamentul Local de Urbanism, după ce a anulat parţial două articole din acesta şi anume cele care făceau referire la donarea cu titlu gratuit a terenurilor, respectiv art. 25 şi art. 27.

Un alt caz a fost şi anul acesta, tot pe aceeaşi stradă, când un cetăţean a solicitat o autorizaţie de construire şi a aflat că singura soluţie de obţinere era transferarea unei bucăţi de teren cu titlu gratuit către municipalitate. Clujeanul a cerut primăriei să îi comunice în scris despre faptul că există o obligativitate în acest sens, pentru a avea o garanţie pentru faptul că o dată ce efectuează acest transfer, pe terenul respectiv nu se va face altceva decât lucrări ce ţin de servitute publică. Deoarece autorităţile locale nu i-au transmis nici o informaţie, proprietarul a refuzat să cedeze terenul şi a apelat la instanţă cerând ca în cazul în care va face acest lucru să fie despăgubit de către Primăria municipiului Cluj-Napoca. Prin sentinţa dată de Tribunalul Cluj şi confirmată şi de Curtea de Apel care a respins recursul primăriei în acest dosar, terenul ce ar trebui folosit pentru lărgirea străzii va fi expropriat, iar proprietarul va trebui să primească o despăgubire pentru suprafaţa respectivă.

După ce instanţele au dat dreptate cetăţenilor, primăria a fost obligată să modifice Regulamentul Local de Urbanism şi să scoată obligativitatea donării terenurilor către municipiu, iar la schimb să introducă doar rezervarea acestora în cartea funciară ca teren pentru drumuri. O dată identificat culoarul de lărgire a străzilor şi grevat ca servitute de utilitate publică, s-au impus obligaţii de expropriere şi despăgubiri pentru proprietari.

Teama primăriei- exproprierile şi lărgirile străzilor

Având în vedere că traficul din oraş devine din ce în ce mai insuportabil, nevoia de lărgire a străzilor se accentuează pe zi ce trece, iar primăriei îi este teamă că nu va reuşi să realizeze acest lucru deoarece bugetul local nu permite despăgubirea tuturor proprietarilor de terenuri vizate de acest proces.

Un exemplu foarte bun este cartierul Bună Ziua, unde sunt blocate proiectele de lărgire a străzilor, proiecte a căror realizare presupune exproprieri ce nu vin în favoarea bugetului local.

Situaţia este destul de complicată având în vedere că strigătele şoferilor sătui să îşi petreacă ore întregi în trafic, pun presiune pe autorităţi, iar acestea nu pot rezolva prea repede problema deoarece acest lucru ar presupune o investiţie dublă, una fiind efectiv pentru lărgirea străzilor, iar alta pentru despăgubirea celor care cedează teren.

Viceprimarul oraşului este de părere că fiecare cetăţean trebuie să facă compromisuri deoarece bugetul local nu va suporta plata tuturor despăgubirilor, iar lucrările de efectuare a lărgirii străzilor sunt prioritare pentru buna funcţionare a oraşului.

„După prima sentinţă în această direcţie noi am modificat regulamentul de urbanism şi nu mai este necesară cedarea terenului către primărie ci doar rezervarea cu destinaţie de drum. Am remediat acest lucru ce nemulţumea cetăţenii. Chestiunea de rezervare este stabilită prin PUG, pentru că proiectantul PUG-ului a considerat că în anumite zone, drumul trebuie să aibă o anumită lăţime, ori primăria în momentul în care va avea fondurile suficiente pentru această lărgire a străzilor, atunci va expropria persoanele respective fără a mai fi nevoie de alte studii de urbanism.

Bugetul primăriei categoric nu va suporta plata tuturor despăgubirilor dintr-un an, deoarece discutăm de zeci de milioane de euro. Nici o primărie din ţara asta nu poate dintr-o dată să suporte toate despăgubirile. Acestea se vor face gradual în funcţie de investiţiile pe care le va înainta primăria în acest sens.

Dacă rămâne această revoluţie fiscală cu forma propusă de Guvern, bugetul primăriei va fi văduvit cu ajutorul PSD-ului, între 25 şi 30 de milioane de euro. Deci din start ne îngreunează situaţia . Dar acolo unde facem lărgiri, cum este strada Bună Ziua de exemplu, acolo clar vom face expropriere pentru utilitate publică, la fel şi pe strada Soporului.

Marea majoritate a cetăţenilor au înţeles şi au fost de acord cu acest tip de rezervare. Faptul că s-a câştigat în istanţă este în regulă, deoarece este dreptul fiecărui cetăţean român să acţionez, dar pe de altă parte cei care vor face rezervarea pe un teren şi acolo unde este instituită servitutea de utilitate publică,  acesta va reintra în indicii urbanistici, dar respectivul teren nu va putea fi folosit pentru construcţii. Vă dau un exemplu: Dacă cineva locuieşte pe o stradă cu o lăţime de patru metri, care nu poate fi preluată niciodată în domeniul public, adică nu va putea fi asfaltată, nu va beneficia de iluminat public, nu va putea beneficia de deszăpezire, curăţenie sau reparaţie, cu siguranţă că cei care locuiesc pe strada respectivă au tot interesul să beneficieze de toate aceste servicii. Pot să spun că şi eu sunt în această situaţie şi am cedat din terenul pe care l-am cumpărat pentru lărgirea străzii. Am făcut asta pentru comunitate fiincă altfel nu se poate dezvolta zona cu un drum de trei sau cinci metri. Trebuie să facem compromisuri fiecare dintre noi pentru ca acest oraş să funcţioneze cum trebuie”, a declarat Dan Tarcea.

În concluzie, deşi Primăria municipiului Cluj-Napoca face eforturi să aloce bani pentru a lărgi străzile din oraş, aceasta nu poate ţine pasul cu traficul ce creşte pe zi ce trece, iar decizia instanţelor de a impune obligativitatea despăgubirii proprietarilor care cedează din terenurile de servitute publică, îngreunează şi mai tare situaţia. Teama municipalităţii este că nu va suporta toate aceste cheltuieli, iar bugetul va fi văduvit.