Pe terenul primei grădini botanice din Cluj-Napoca este proiectat un hotel, locatarii din zonă fiind îngrijoraţi de efectul acestei construcţii asupra clădirii istorice şi monumentului natural din zonă. Aceştia au cerut revocarea Hotărârii de Consiliu Local care a aprobat în luna mai PUD-ul şi PUZ-ul pentru acest proiect, iar subiectul a fost îndelung discutat în şedinţa consilierilor. Hotărârea a fost menţinută din motive juridice, o alternativă propusă fiind atacarea avizului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice în instanţă.
În şedinţa de Consiliu Local de joi, 15 iulie, a fost prezentată solicitarea unui grup de cetăţeni pentru revocarea Hotărârii de Consiliu Local (HCL) din 25 mai. Această HCL aproba Planul Urbanistic Zonal şi cel de detaliu pentru construirea unui hotel pe strada Avram Iancu, unde se află o clădire istorică şi prima grădină botanică a Clujului. Dezbaterea pe marginea acestui subiect s-a transformat într-un scandal, părerile vis-a-vis de această situaţie fiind împărţite. Consilierii au votat într-un final menţinerea HCL 6/2010, motivând alegerea prin faptul că la momentul aprobării, planurile respectau normele legale şi aveau avizul Direcţiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Totodată, au concluzionat că pentru oprirea proiectului trebuie atacat avizul Comisiei Naţionale de Monumente Istorice în instanţă.
Consiliul Local „s-a pripit” la aprobarea proiectului
Consilierul UDMR Csoma Botond a declarat însă că: “La vremea respectivă ne-am pripit puţin. Am analizat numai formal acest PUZ, prin care se doreşte construcţia unui hotel în zona istorică. Am aflat apoi de la Comisia Zonală de Monumente că proiectanţii care s-au ocupat de acest proiect au trimis cerere de aviz de trei ori, în 2005, 2007 şi 2008, şi au primit aviz negativ. Apoi au mers la Bucureşti, de unde lucrurile se văd altfel, şi au primit aviz favorabil pentru construirea acestui hotel”. Csoma a afirmat că arhitectul Vasiel Mitrea era preşedintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice atunci când s-a dat primul aviz negativ, dar ulterior acesta a devenit arhitectul consultant al investitorilor care vor să construiască hotelul, iar când proiectul a primit aviz favorabil la Bucureşti acesta era membru în Comisia Naţională.
Molnos Lajos a declarat că asemenea proiecte trebuie analizate mai atent înainte de a fi aprobate şi că este foarte importantă meţinerea coerenţei spaţiului istoric din centrul Clujului. „Am fost traşi în piept la momentul respectiv”, a afirmat acesta. Csoma Botond a citit consilierilor motivaţia Comisiei Zonale a Monumentelor, preluată din avizul nefavorabil dat proiectului: „Construcţia se află pe fosta grădină a Prefecturii comitatului Cluj. Clădirea barocă este prevăzută cu un ax de traversare monumental prin două ganguri. Clădirea propusă ar anula acest efect. Se alterează unitatea ansamblului. (palat, curţi, grădină). Terenul este singura porţiune în care se mai percepe, din domeniul public, conformaţia şanţului de apărare al Clujului medieval. În această zonă mai sunt vizibile curtinele oraşului. Pe acest teren s-a înfiinţat prima grădină botanică a Clujului. Ca urmare a dezmembrării nefireşti Palatul Prefecturii comitatului Cluj (astăzi locuinţe) va ajunge cu ferestrele din faţada sudică către o proprietate vecină”.
Locatarii din zonă, îngrijoraţi pentru siguranţa lor
Locatarii de pe strada Mihail Kogalniceanu nr. 8, din apropierea grădinii de pe Avram Iancu, au fost cei care au formulat cererea de revocare a HCL, considerând că nu existau suficiente argumente pentru aprobarea PUZ-ului şi PUD-ului. În primul rând, accesul la hotel al urma să se facă prin deschiderea unor pasaje prin imobilul de pe strada Mihail Kogălniceanu. În al doilea rând, caracterul istoric al clădirii şi terenului ar fi sever afectat de o construcţie nouă. În grădină, de exemplu, există câteva specii de arbori rari, salcâmi japonezi. „Astfel, printr-o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca se aprobă un PUZ şi un PUD care au ca finalitate distrugerea unor monumente arheologice şi a unui monument natural cu toate că realizarea unor asemenea planuri este de a asigura dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate precum şi salvarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorică”, se arată în cererea de revocare. În plângere se subliniază faptul că la realizarea documentaţiei pentru PUD şi PUZ s-a omis faptul că faţata sudică a clădirii de pe Mihail Kogălniceanu are ferestre de vedere şi uşă de acces, care ar fi blocate astfel de contrucţia unui hotel. Din contră, proiectul depus pentru aprobare la Consiliul Local arăta că imobilul nu are ferestre spre Avram Iancu, iar peretele sudic este un perete orb. Dacă aceste detalii ar fi fost specificate în proiect, probabil consilierii locali ar fi avut mai multe reţineri în a aproba proiectul.
Pe lângă faptul că documentaţia pentru PUD a conţinut date eronate, ea nu avea cum să fie completă, arată cetăţenii. Din aceasta lipsea acordul legalizat al tuturor vecinilor direcţi cu terenul în cauză. Pe Mihail Kogălniceanu 8, „cu excepţia unui singur locatar, toţi locatarii au refuzat să îşi dea acordul, având în vedere faptul că prin construirea hotelului şi a pasajului de trecere ar fi afectată însăşi structura de rezistenţă a clădirii în care locuiesc, liniştea lor şi nu în ultimul rând siguranţa copiilor lor care folosesc curtea şi grădina ca loc de joacă”. Terenurile din imediata vecinătate a spaţiului pe care se doreşte construirea hotelului nu au nici ele o situaţie juridică clară. Pe Avram Iancu 21-23 locatarii de pe Kogălniceanu au drept de locaţiune în baza unui contract de închiriere încheiat cu Consiliul Local Cluj-Napoca. O parte din terenul vizat pentru construcţia hotelului se află în spatele casei de pe Kogălniceanu nr. 6 (Casa Călăului) şi este revendicat de către moştenitorii fostului proprietar. Drept concluzie, cetăţenii care au cerut revocarea HCL arată că PUD-ul şi PUZ-ul aprobate în mai conduc la o încălcare a dreptului lor de proprietate, în condiţiile în care construcţia s-ar realiza foarte aproape de imobilul în care locuiesc, afectând modul de folosinţă al acestuia.
Revocarea hotărârii ar însemna că decizia CL a fost ilegală
Nu toţi consilierii au fost de acord cu propunerea de revocare a HCL din mai. Viceprimarul Radu Moisin s-a opus pe motiv că revocarea unei Hotărâri de Consiliu Local ar însemna recunoaşterea că aceasta a fost aprobată ilegal. Ligia Subţirică, arhitectul-şef al oraşului, a subliniat că există două faze de obţinere a aprobărilor de la autorităţi şi orice proiect din zona istorică are nevoie de avizul Comisiei Zonale a Monumentelor, deşi “sub aspect legal, orice aviz al unei Comisiei Zonale poate fi contestat la Bucureşti. Dacă Comisia a respins şi apoi proiectul a fost aprobat la Bucureşti, cei care nu sunt mulţumiţi pot să conteste în secţia de contencios-administrativ sau să aştepte faza de autorizare când o să ceară iar aviz de la Comisia de Monumente şi apoi iar se poate contesta la Bucureşti”. Primarul Sorin Apostu a încercat să calmeze spiritele, arătând că pentru a doua fază a aprobărilor, proiectul trebuie să treacă iarăşi pe la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, care nu va da niciodată avizul.
Un alt proiect imobiliar în centrul istoric adus în faţa Consiliului Local este construirea unei clădiri de birouri pe strada Paul Chinezul nr. 5. Aceasta ar urma să fie construită peste o clădire istorică existentă, care ar fi astfel restructurată. Consilierii au avut obiecţii la adresa acestui proiect, subliniind faptul că noua clădire trebuie să se încadreze estetic în ansamblul deja existent. Astfel, s-a propus ca în locul unui etaj retras să fie amenajată o mansardă acoperită cu ţiglă, având în vedere că în zonă toate clădirile au acoperiş. Obiecţiile la adresa proiectului ţin în mare parte de menţinerea aspectului medieval al centrului istoric al municipiului.
Diana Gabor
