Magistraţii instanţei supreme au admis, marţi, contestaţia în anulare depusă de fostul procuror -şef DIICOT Alina Bica şi au decis desfiinţarea în parte a deciziei de condamnare la patru ani de închisoare, precum şi rejudecarea apelului.
Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie a decis admiterea contestaţiei în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care fostul procuror-şef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.
Contestaţia în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Magistraţii au hotărât, de asemenea, desfiinţarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica şi a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica şi DNA contra decizie din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.
Instanţa menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.
Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.
Alina Bica se află, potrivit ultimelor informaţii, în Costa Rica şi a declarat, în cadrul unei intervenţii telefonice la un post tv, că nu vrea să se mai întoarcă în România.
